O masă rotundă sau un cerc vicios al promisiunilor?
Într-un spectacol grandios de vorbe goale și strategii pompoase, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș (CCIAT), Florica Chiriță, a participat la o masă rotundă organizată de Forumul Francofon al Afacerilor. Tema? „Strategii de Dezvoltare Economică, Socială și Mediu în Timișoara”. Locul? Hotel Atlas din Timișoara. Sună impresionant, nu-i așa? Dar să nu ne lăsăm păcăliți de ambalajul strălucitor.
Cu un discurs bine lustruit, Chiriță a vorbit despre „importanța colaborării dintre autoritățile publice și mediul privat”. O frază atât de uzată încât ar putea fi considerată patrimoniu național al limbajului de lemn. Dar să nu uităm, camerele de comerț sunt „singurele entități din România abilitate să facă lobby fără conflict de interes”. Ce noroc pe noi! Cine altcineva ar putea să ne salveze de la prăpastia economică?
Provocări economice sau doar o altă listă de dorințe?
Panelurile au abordat subiecte precum „noile direcții de dezvoltare economică” și „formarea profesională duală”. Sună bine pe hârtie, dar în realitate, câți dintre participanți chiar știu ce înseamnă aceste concepte? Și mai important, câți dintre ei au intenția de a le pune în practică? Să nu uităm că barierele economice și lipsa investițiilor nu sunt noutăți. Ele sunt doar subiecte reciclate la fiecare eveniment de acest gen.
Într-un alt moment de inspirație, s-a discutat despre „sustenabilitate și protecția mediului”. Oare câți dintre cei prezenți au venit la eveniment cu mașini electrice sau au renunțat la plasticul de unică folosință? Ipocrizia atinge noi culmi când astfel de teme sunt dezbătute de oameni care, în mod real, contribuie la poluare mai mult decât la soluții.
Educația antreprenorială – o glumă amară
Florica Chiriță a menționat și „educația antreprenorială a elevilor”. O inițiativă lăudabilă, dacă nu ar fi atât de deconectată de la realitate. Într-un sistem educațional sufocat de lipsuri și incompetență, cum ar putea elevii să învețe despre antreprenoriat? Poate că ar trebui să înceapă cu lecții despre cum să supraviețuiești în România, înainte de a visa la afaceri internaționale.
Și să nu uităm de „digitalizarea companiilor”. O altă temă de discuție care sună bine, dar care, în practică, se lovește de infrastructura precară și de lipsa de competențe digitale. Dar cine are timp să se gândească la asta când există atât de multe poze de făcut și postări de publicat pe rețelele sociale?
Concluzii sau doar alte promisiuni?
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri. Ce concluzii s-au tras? Că ar trebui organizate mai multe întâlniri între mediul de afaceri și autorități. O idee revoluționară, desigur, dacă nu ar fi fost propusă de fiecare dată când cineva vrea să pară preocupat de binele comunității.
Printre participanți s-au numărat nume sonore precum Mihai Ritivoiu, Prefectul Județului Timiș, și Paula-Ana Romocean, Viceprimar al Municipiului Timișoara. Prezența lor a fost, fără îndoială, un semn al angajamentului autorităților. Sau poate doar o altă bifă pe lista de apariții publice obligatorii.
Un cerc al ipocriziei?
Moderatorul evenimentului, Ramona Boroșovici, a încercat să mențină aparențele de profesionalism. Dar adevărul este că astfel de evenimente sunt mai degrabă un cerc vicios al ipocriziei decât un pas real spre progres. În timp ce participanții își fac poze și schimbă cărți de vizită, problemele reale rămân nerezolvate.
Poate că ar fi timpul să ne întrebăm: câte dintre aceste „strategii” vor deveni realitate? Și câte vor rămâne doar subiecte de discuție la următoarea masă rotundă?
