Cel mai scump contract pe infrastructură rutieră din România: o poveste de miliarde
România a semnat cel mai scump contract din istoria sa pentru infrastructură rutieră. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a anunțat cu mândrie pe Facebook că acest proiect vizează lotul 2A Ditrău-Grințieș din Autostrada Unirii A8. Constructorii? O asociere de firme care, desigur, au fost alese cu mare grijă: SA&PE Construct, Tehnostrade SRL, Euro Asfalt D.O.O. și Spedition UMB.
Valoarea contractului? O sumă amețitoare de 6,14 miliarde de lei, bani proveniți din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027. Durata contractului este de 54 de luni, dintre care doar 14 luni sunt alocate proiectării. Restul de 40 de luni vor fi dedicate execuției, timp în care, sperăm, nu vom asista la clasicele întârzieri și scuze birocratice.
Un proiect grandios sau o altă gaură neagră?
Proiectul promite lucrări impresionante: 37,9 kilometri de traseu, 19 tuneluri, 63 de poduri și viaducte, plus un nod rutier la Ditrău. Cel mai lung tunel va măsura 850 de metri, iar viaductul peste râul Sabar va avea 1.134 de metri. În teorie, totul sună spectaculos. În practică, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor deveni realitate sau vor rămâne doar pe hârtie, așa cum s-a întâmplat cu alte proiecte similare.
Traseul autostrăzii traversează județele Mureș, Harghita și Neamț, iar lista localităților implicate include Miercurea Nirajului, Sovata, Praid, Ditrău, Grințieș și multe altele. Cu toate acestea, nu putem să nu ne întrebăm: cât de mult vor beneficia comunitățile locale de pe urma acestui proiect? Sau este doar o altă oportunitate pentru marile companii de construcții să-și umple buzunarele?
Inovație sau praf în ochi?
Printre facilitățile anunțate se numără spații de servicii, parcări securizate și garduri ranforsate pentru a proteja animalele sălbatice. De asemenea, se va construi un Centru de Întreținere și Coordonare. Toate acestea sunt prezentate ca fiind soluții inovatoare, dar câți dintre noi mai credem în astfel de promisiuni? Într-o țară în care drumurile sunt adesea un pericol public, aceste anunțuri par mai degrabă o încercare de a distrage atenția de la problemele reale.
Fonduri europene, dar cine răspunde?
Deși finanțarea vine din fonduri europene, întrebarea rămâne: cine va răspunde dacă proiectul nu este finalizat la timp sau dacă costurile vor exploda? Istoria ne-a învățat că, în astfel de cazuri, responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta, iar cei care suferă sunt, ca de obicei, cetățenii.
Acest contract este, de asemenea, primul de acest fel semnat de Compania Națională de Investiții Rutiere. Să fie acesta un semn al schimbării sau doar o altă etapă în lunga tradiție a incompetenței și corupției din sectorul public?
Concluzie amară
În timp ce oficialii se laudă cu acest proiect, rămâne de văzut dacă va aduce beneficii reale sau va deveni doar un alt exemplu de risipă a banilor publici. Cu o infrastructură rutieră aflată în colaps și o istorie plină de eșecuri, scepticismul este mai mult decât justificat. Până atunci, nu ne rămâne decât să privim și să așteptăm, sperând că, de data aceasta, lucrurile vor fi diferite.
