Un apel la responsabilitate sau o lecție de gospodărie forțată?
Primarul Lugojului, Călin Dobra, pare să fi descoperit rețeta succesului civic: tundeți iarba, strângeți gunoaiele și, eventual, faceți și câteva genuflexiuni în fața instituțiilor pe care le administrați. Într-un apel care miroase mai degrabă a disperare decât a autoritate, edilul cere directorilor de instituții și administratorilor de clădiri să își asume responsabilitatea pentru curățenia din jurul propriilor sedii. Și nu, nu este vorba de o campanie de voluntariat, ci de o cerință fermă, aproape amenințătoare.
„Este inadmisibil să așteptați intervenția echipelor de la Spații Verzi pentru lucruri pe care le puteți face cu resursele proprii”, a declarat primarul, într-un ton care sugerează că buruienile din fața instituțiilor sunt, de fapt, o problemă națională. Se pare că, în viziunea sa, o foarfecă de grădină și o pungă de gunoi sunt armele secrete împotriva haosului urban.
Buruienile, inamicul public numărul unu
Într-o continuare aproape poetică, Dobra a subliniat că „suntem gospodari nu doar în casă, ci și în curte și în fața curții”. O lecție de bun simț civic sau o încercare disperată de a masca lipsa de resurse și organizare a administrației locale? În timp ce primarul își dorește să nu mai vadă buruieni, cetățenii probabil își doresc să nu mai vadă promisiuni goale și apeluri care transferă responsabilitatea de la autorități la contribuabili.
Desigur, este ușor să ceri voință când ai la dispoziție o armată de angajați plătiți din bani publici. Dar ce se întâmplă cu acele instituții care nu au resursele necesare sau cu administratorii care se confruntă cu probleme mai presante decât câteva hârtii pe trotuar? Rămâne doar să ne imaginăm cum ar arăta Lugojul dacă fiecare cetățean ar ieși cu o greblă în mână, în timp ce autoritățile locale stau pe margine și aplaudă.
Un exemplu de „bun simț civic” sau o scuză pentru incompetență?
În timp ce Dobra își dorește să dea un exemplu de responsabilitate, realitatea este că astfel de apeluri nu fac decât să evidențieze lipsa de eficiență a administrației locale. Dacă echipele de la Spații Verzi nu pot face față, poate că problema nu este lipsa de voință a cetățenilor, ci lipsa de organizare și finanțare a serviciilor publice. Este ușor să arăți cu degetul spre alții când propriile tale politici sunt un eșec lamentabil.
Poate că, înainte de a cere cetățenilor să devină grădinari de ocazie, primarul ar trebui să se întrebe de ce echipele de curățenie nu sunt suficiente sau de ce bugetul local nu prioritizează astfel de activități. Într-o lume ideală, autoritățile ar fi cele care dau exemplu, nu cele care pasează responsabilitatea.
Un oraș curat, dar la ce preț?
În final, rămâne întrebarea: este acest apel un pas spre un oraș mai curat sau doar o altă încercare de a distrage atenția de la problemele reale? În timp ce buruienile pot fi tăiate, corupția, incompetența și lipsa de viziune administrativă sunt mult mai greu de eliminat. Și, din păcate, acestea din urmă nu pot fi rezolvate cu o simplă foarfecă de grădină.
