FRF și miracolul financiar al Superligii: o poveste de milioane
Anul 2024 a adus o schimbare spectaculoasă în peisajul financiar al cluburilor din Superliga. După ani de pierderi și incertitudini, raportul publicat de FRF dezvăluie o îmbunătățire semnificativă, cu cel mai bun rezultat net cumulat de la începutul pandemiei. Dar să nu ne grăbim să aplaudăm, căci sub strălucirea cifrelor se ascund umbrele unor datorii uriașe și ale unei gestiuni financiare discutabile.
Deși pierderile totale au fost de 65 de milioane de lei, acestea sunt cu 69 de milioane de lei mai mici decât în anul precedent. O victorie amară, având în vedere că datoriile totale ale cluburilor încă ating suma colosală de 773 de milioane de lei. Dar cine mai numără milioanele când se poate lăuda cu o reducere de doar 4%?
Transferuri și sponsorizări: salvatorii de moment
Unul dintre factorii principali ai acestei „redresări” a fost activitatea intensă pe piața transferurilor, care a generat venituri de 92 de milioane de lei, cu 68 de milioane mai mult decât în anul precedent. Sponsorizările și publicitatea au devenit principalele surse de venit, depășind drepturile TV, care altădată dominau acest peisaj financiar. Cu toate acestea, structura veniturilor pare să fie mai degrabă o cârpeală temporară decât o soluție sustenabilă.
În 2024, veniturile totale ale cluburilor au ajuns la 570 de milioane de lei, marcând o creștere de 81 de milioane față de anul anterior. Dar să nu uităm că aceste cifre vin pe fondul unor cheltuieli cu personalul care au crescut cu 13%, ajungând la 448 de milioane de lei. Practic, 79% din veniturile operaționale sunt înghițite de salarii, lăsând puțin loc pentru alte investiții strategice.
Academiile de copii și juniori: un pas mic pentru viitor
Un aspect pozitiv, dar insuficient, este creșterea investițiilor în academiile de copii și juniori. Cluburile din Liga 1 au alocat 65 de milioane de lei pentru dezvoltarea tinerilor, o sumă care, deși în creștere cu 14% față de 2023, rămâne modestă în raport cu nevoile reale. Cinci cluburi – Rapid, Universitatea Craiova, Farul Constanța, FCSB și Sepsi – au contribuit cu 59% din acest buget, lăsând restul echipelor să se descurce cum pot.
Deși se estimează o creștere de 24% a alocărilor pentru 2025, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi respectate sau dacă vor deveni doar alte cifre frumoase pe hârtie. Într-un peisaj dominat de datorii și cheltuieli nesustenabile, viitorul fotbalului românesc pare să fie mai degrabă o loterie decât un plan bine gândit.
Concluzii ascunse în cifre
În timp ce FRF se laudă cu progresele financiare, realitatea din spatele acestor rapoarte rămâne îngrijorătoare. Datoriile uriașe, cheltuielile nesustenabile și dependența de venituri volatile din transferuri și sponsorizări arată că drumul către o stabilitate reală este încă departe. Poate că este timpul ca cei responsabili să își asume cu adevărat responsabilitatea și să prioritizeze sustenabilitatea în locul câștigurilor pe termen scurt.
