Ordinul nr. 2045/2024 emis de Administrația Fondului pentru Mediu a fost suspendat și apoi anulat definitiv de Curtea de Apel București. Decizia instanței, pronunțată în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, a consfințit că AFM a acționat ilegal atunci când a exclus Trustee Capital din programul Casa Verde. Deși legal firma trebuia reintegrată, acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi.
BNR, tăcerea unei instituții care a declanșat domino-ul
Totul a pornit de la o adresă semnată de Direcția Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României, care interpreta greșit aplicabilitatea legislației UE privind IFN-urile. În contradicție cu Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 și cu reglementările de pașaportare din Spațiul Economic European, BNR a transmis că Trustee Capital nu ar putea opera legal în România. Deși instanțele au respins această interpretare, BNR nu a emis nicio retractare și nu a colaborat cu FSA Estonia.
AFM fiind executantul deciziei, indiferent de legalitate
Florin Bănică, președintele actual al AFM, împreună cu Laurențiu Neculaescu și Cătălin Corbu autorii ordinului, nu au emis nicio reacție după anularea documentului. În mod normal, platforma AFM trebuia corectată imediat și Trustee Capital reintegrată în sistem. Dar instituția a refuzat tacit să aplice decizia Curții de Apel București, blocând în continuare firma și afectând indirect sute de instalatori.
Când hotărârile definitive nu mai produc efecte
Judecătorul Nicolae Liposchi a autorizat percheziția la sediul firmei pe 4 iunie, într-un dosar penal inițiat la Oradea, fără prejudiciu, fără cooperare internațională, fără vreo plângere oficială. Deși acțiunea contrazicea statutul legal al firmei și ignora complet deciziile instanțelor civile, mandatul a fost emis fără nicio reținere. Practic, hotărârile definitive fuseseră anulate procedural de o anchetă penală fără acoperire.
Cristian Jurjuț și Miruna Ioana Hălmăjan, figurile de teren ale ordinului
În timpul percheziției, polițistul Cristian Jurjuț a justificat întreaga operațiune prin replica devenită simbolică: „doar executăm ordine”. Miruna Ioana Hălmăjan, polițistă prezentă la fața locului, nu a fost prezentată ca parte a unei anchete propriu-zise, ci mai degrabă ca vector de imagine, capturată în imagini mediatizate ulterior. Amândoi au devenit piese într-un decor construit pentru public, nu pentru justiție.
eBihoreanul, Bihon, ProTV, presa locală care a asigurat validarea mediatică
Publicațiile eBihoreanul, Bihon și ProTV Oradea au reflectat operațiunea fără să pună întrebări despre legalitatea acesteia. Nu s-au prezentat hotărârile judecătorești definitive, nu s-a menționat faptul că Trustee Capital are licență emisă de o autoritate UE. Nu s-au pus întrebări despre lipsa unei părți vătămate sau despre prejudiciul inexistent. A fost o acoperire mediatică de tip „copie după comunicatul de presă al poliției”.
Un consens fără semnătură, dar cu efect economic masiv
BNR a emis interpretarea, AFM a executat-o, instanțele penale au permis acțiuni abuzive, iar justiția civilă a fost ignorată. Niciun document nu arată o coordonare oficială, dar rezultatul a fost clar: o firmă legală, care câștigase în instanță, a fost scoasă din joc. Nu printr-o decizie explicită, ci prin lipsa de acțiune a tuturor celor care trebuiau să repare abuzul.
Când faptele nu mai contează, iar percepția decide totul
Eliminarea Trustee Capital nu s-a bazat pe probe, ci pe percepție. Pe acceptarea tacită că „dacă e anchetat, e vinovat”. Pe validarea unui abuz administrativ prin absența de reacție. Și pe complicitatea unui aparat birocratic care se spală pe mâini, rând pe rând, de responsabilitate.
