Societatea civilă se mobilizează pentru salvarea Institutului Național al Patrimoniului
Fundația Pro Patrimonio a lansat o campanie de strângere de semnături, adresându-se premierului României, Ilie Bolojan, și ministrului Culturii, András István Demeter, cu o cerere clară: să nu desființeze Institutul Național al Patrimoniului (INP). Această inițiativă vine ca o reacție la intenția de a absorbi sau desființa această instituție esențială, care joacă un rol crucial în protejarea patrimoniului cultural național.
În petiția publică, reprezentanții societății civile subliniază importanța menținerii INP ca o entitate autonomă, cu personalitate juridică, capabilă să ofere expertiză și intervenții profesionale în domeniul protecției patrimoniului cultural. Aceștia argumentează că desființarea INP ar putea avea consecințe grave asupra valorilor democratice, inclusiv asupra transparenței decizionale și a separării puterilor politice de cele profesionale.
Impactul desființării INP asupra patrimoniului cultural
Conform inițiatorilor petiției, INP este singura instituție din România dedicată aplicării politicilor publice în domeniul patrimoniului cultural, având responsabilități care includ cercetarea, inventarierea, conservarea, restaurarea și promovarea patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Aceasta este continuatoarea Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și reprezintă un pilon esențial în sistemul de protecție a patrimoniului național.
Fundația Pro Patrimonio a evidențiat că desființarea INP ar putea duce la un vid de expertiză, afectând grav patrimoniul cultural al României. Aceștia avertizează că o astfel de măsură ar putea crea blocaje în îndeplinirea obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscând pierderea unor fonduri esențiale, estimând o sumă de aproximativ 15 milioane de euro, dar și penalizări de peste 100 milioane de euro.
Consecințele posibile ale desființării INP
Printre efectele negative enumerate de inițiatori se numără și întârzierea proiectelor de finanțare pentru monumente istorice, pierderea personalului calificat, fragmentarea expertizei și compromiterea relațiilor internaționale esențiale pentru România, în special în fața UNESCO. De asemenea, desființarea INP ar putea afecta grav procesele de digitalizare și evidență a patrimoniului, esențiale pentru protejarea și promovarea acestuia.
În acest context, Fundația Pro Patrimonio a subliniat că INP nu este o structură redundantă, ci un liant vital între autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, contribuind activ la reformele culturale și la protejarea memoriei colective a națiunii.
Petiția a avut un impact imediat, strângând peste 1.000 de semnături în doar două ore de la publicare, demonstrând astfel angajamentul societății civile de a apăra patrimoniul cultural al României.
