Mediul privat reclamă durata excesivă a procedurilor de aducere a creierelor din străinătate
Atragerea specialiștilor în domenii de vârf și a lucrătorilor calificați în meserii-cheie, care sunt deficitari pe piața muncii din România, a devenit un demers din ce în ce mai dificil în ultimii ani. Reprezentanții mediului privat subliniază că birocrația excesivă afectează grav capacitatea de a aduce creiere din străinătate, esențiale pentru creșterea competențelor angajaților locali. Elena Antoneac, managing partner al unei companii de consultanță pe imigrare și taxe, cu 18 ani de experiență în domeniu, afirmă că dezvoltarea României are de suferit din cauza acestor întârzieri, iar specialiștii riscă să aleagă alte țări cu proceduri mai flexibile.
Provocările întâmpinate de companiile care angajează forță de muncă străină
Companiile care se ocupă cu angajarea forței de muncă specializată din străinătate se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește legislația imigrației. Procedurile pentru aducerea specialiștilor din domenii strategice, cum ar fi inteligența artificială, machine learning sau energia solară, sunt incluse în contingentul anual de lucrători străini, alături de muncitorii necalificați. Contingentul actual este de 100.000, dar Ministerul Muncii a anunțat o posibilă reducere cu 10% pentru anul următor, având în vedere estimările privind evoluția pieței muncii.
Impactul birocrației asupra economiei românești
Elena Antoneac explică faptul că procedura de aducere a unui angajat înalt calificat durează, în medie, între 12 și 18 luni. Aceasta include pași precum obținerea unei programări pentru depunerea dosarului, așteptarea aprobărilor și aplicarea pentru viza de muncă. Întârzierile au efecte devastatoare asupra angajatorilor, care pierd proiecte valoroase din cauza birocrației. În domenii precum IT, energia verde sau cercetarea-dezvoltare, companiile internaționale sunt nevoite să blocheze proiecte din cauza acestor întârzieri.
Problemele administrative și lipsa de personal
Capacitatea administrativă insuficientă a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) este o cauză majoră a întârzierilor. Conform declarațiilor oficiale, nu există suficienți angajați care să proceseze dosarele, ceea ce duce la luni de așteptare pentru fiecare etapă a procesului. În 2022, mediul privat a solicitat sprijin pentru accelerarea proceselor și digitalizarea procedurilor, dar nu s-au implementat măsuri sistemice care să fluidizeze procesul.
Strategii de atragere a talentelor
România are nevoie de o strategie națională coerentă pentru atragerea talentelor calificate. Contingentul anual de 100.000 de avize de muncă nu face distincție între muncitorii necalificați și specialiștii din domenii strategice. Efectele acestei situații sunt profunde: descurajarea investitorilor străini, întârzierea proiectelor strategice și pierderea competitivității regionale. Țări precum Polonia, Ungaria sau Cehia finalizează aceleași proceduri în câteva săptămâni, atrăgând talentele care altfel ar putea veni în România.
Concluzii și soluții propuse
Elena Antoneac subliniază că România trebuie să adopte un model de digitalizare completă a procesului de imigrare, similar cu cel din Irlanda, unde aplicațiile pentru permise de muncă se depun online și se procesează rapid. De asemenea, este esențial să se crească personalul IGI și să se creeze o strategie națională de atragere a talentelor, concentrându-se pe domenii strategice precum IT, energie verde și infrastructură. România trebuie să recunoască imigrația economică ca pe un instrument de creștere și competitivitate, nu ca pe o amenințare.
