Avertisment dur de la Isărescu: Inflația crește, consumul scade, investițiile stagnează
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în mod alarmant prognoza de inflație, estimând o rată de 9,6% pentru decembrie 2025, cu o creștere de 0,8 puncte procentuale față de raportul anterior. De asemenea, prognoza pentru decembrie 2026 a fost ajustată la 3,7%, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat aceste date într-o conferință de presă, subliniind o serie de avertismente cu privire la starea economiei.
În cadrul analizei sale, Isărescu a evidențiat că rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din 2025, în principal din cauza eliminării plafoanelor la energia electrică, a creșterii cotelor de TVA și a accizelor, dar și pe fondul unei creșteri semnificative a costurilor cu forța de muncă. „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață”, a explicat Isărescu.
Impactul energiei și TVA-ului asupra inflației
Isărescu a subliniat că eliminarea plafoanelor la tarifele de electricitate, implementată în luna iulie, a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. De asemenea, modificarea cotelor de TVA din august a avut un efect semnificativ, cu o transmitere de până la 85% la nivel agregat. Această situație a generat variații de prețuri diferite în funcție de sector, cu scumpiri notabile în domeniul energiei electrice și gazelor naturale, în timp ce la legume și fructe, majorarea TVA nu s-a reflectat imediat în prețuri.
Factori de temperare: salarii reale în scădere și răcirea consumului
În ciuda accelerării inflației, Isărescu a menționat și anumiți factori care pot tempera creșterile de prețuri. „Încă din vară vedem o tendință descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public”, a declarat guvernatorul. Această scădere a salariilor reale, împreună cu incertitudinile economice, determină companiile să fie mai prudente în privința angajărilor, iar automatizarea reduce necesarul de forță de muncă.
Isărescu a subliniat că există o scădere evidentă a consumului populației, care a început în trimestrul al doilea și continuă și în toamnă. În acest context, singurele componente de creditare care se mențin la un nivel pozitiv sunt creditele noi de consum acordate populației și împrumuturile pentru locuințe.
Investiții aproape blocate și speranțe în fondurile europene
Pe partea de investiții, tabloul este îngrijorător, cu o stagnare a acestora care afectează perspectiva de redresare economică. Isărescu a avertizat că formarea brută de capital fix este în declin, atât în ceea ce privește diversele investiții, cât și în sectorul construcțiilor. În acest context, absorbția fondurilor europene devine esențială pentru a compensa scăderea investițiilor și cererii de consum.
Guvernatorul a subliniat că nivelul tehnologic al economiei românești este printre cele mai scăzute din Europa, iar fondurile europene pot accelera modernizarea. „Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrările potențiale de fonduri europene și impactul lor pot să fie majore, mai ales în ceea ce privește creșterea economică”, a adăugat Isărescu.
Deficit comercial în scădere și costuri de finanțare mai bune
În ceea ce privește contul extern, Isărescu a menționat o evoluție pozitivă în trimestrul al doilea, cu o reducere a deficitului comercial, datorată creșterii exporturilor extracomunitare și scăderii importurilor. De asemenea, piața financiară a dat semne de stabilizare după tensiunile din mai, iar percepția investitorilor asupra riscului suveran s-a îmbunătățit, cu prima de risc a României coborând sub nivelul Ungariei pentru împrumuturile pe termen lung.
Context extern: creștere mai lentă și politică monetară mai relaxată în zona euro
Isărescu a avertizat că mediul extern devine mai puțin favorabil, cu o moderare a ritmului de creștere economică a partenerilor comerciali, ceea ce va afecta inevitabil România. Banca Centrală Europeană anticipează o temperare a inflației în zona euro, concomitent cu o relaxare treptată a politicii monetare. Aceasta va însemna o presiune mai mică asupra prețurilor de import, dar și o cerere externă mai slabă pentru exporturile românești.
În concluzie, Isărescu a subliniat că politica economică internă trebuie să valorifice la maximum oportunitățile oferite de fondurile europene, în contextul unei dinamici interne a consumului și investițiilor care rămâne slăbită.
