Cristian Socol: Tergiversarea implementării Planului de Relansare Economică este o greșeală. Șapte argumente
Planul de Relansare Economică, propus de Coaliția din care face parte cel mai influent partid din România, se află în așteptare de 80 de zile pe masa decidenților în domeniul politicilor macroeconomice. Această situație alarmantă este subliniată de profesorul universitar Cristian Socol, care atrage atenția asupra consecințelor devastatoare ale tergiversării implementării acestui plan. Socol subliniază că jocurile politice nu fac decât să afecteze grav economia și societatea românească, iar efectele pe termen mediu și lung vor fi catastrofale.
În macroeconomie, întârzierea deciziilor are un cost enorm, mai ales în perioade de criză. De la început, Socol a avertizat că austeritatea extremă nu va conduce la rezultate pozitive. Economia românească este în declin, veniturile cetățenilor sunt în scădere, taxele au crescut, iar inflația a atins cote alarmante, afectând puterea de cumpărare a populației, care a suferit cea mai mare cădere din ultimele două decenii. Proiectele de investiții sunt blocate, consumul scade, iar multe afaceri se confruntă cu falimentul. Din cauza măsurilor greșite, o criză bugetară care putea fi gestionată s-a transformat într-o criză economică profundă.
Socol avertizează că nimeni nu își dorește să ajungă la concluzia că „operația a reușit, dar pacientul a murit”. Austeritatea exclusivă, folosită în procesul de consolidare fiscal-bugetară, nu mai este susținută de niciun stat membru al Uniunii Europene de cel puțin un deceniu. Chiar și experții Fondului Monetar Internațional, care au fost odată susținători fervenți ai austerității, nu mai promovează această abordare rigidă.
Deficitul bugetar a scăzut la 5,7%, dar Socol subliniază că înghețarea salariilor nu este o soluție sustenabilă. România are nevoie de consolidarea fiscal-bugetară, dar modul în care se implementează acest proces este crucial. Socol a publicat o analiză detaliată care oferă 10 lecții din experiența țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană, evidențiind cum se poate realiza o consolidare fiscal-bugetară eficientă.
Este esențial să nu reinventăm roata. Austeritatea oarbă duce la un cerc vicios al „morții economice”, unde măsurile de austeritate generează o cerere agregată în scădere, ceea ce atrage după sine o producție mai mică, falimente și concedieri. Acest cerc vicios se manifestă deja în România, în ciuda optimismului nejustificat al oficialilor.
În acest context, România mai are o ultimă șansă de a evita un dezastru economic, iar aceasta trebuie valorificată rapid prin implementarea Planului de Relansare Economică. Măsurile propuse sunt bine fundamentate și vizează creșterea investițiilor în producție și crearea de locuri de muncă. Aceste măsuri ar putea duce la o creștere economică de 3% în maximum 3 ani și 5% în maximum 5 ani.
Șapte argumente pentru implementarea Planului de Relansare Economică
1. Efecte economice și sociale ridicate: Planul preconizează crearea a peste 120.000 de locuri de muncă în sectoare strategice, reducând deficitul balanței comerciale și decalajele regionale. Estimările sugerează că deficitul balanței comerciale ar putea scădea de la 9,5% din PIB la sub 8% în termen de 3 ani.
2. Măsuri fără impact negativ asupra bugetului: Investițiile noi generează câștiguri nete pentru buget, prin impozite și taxe mai mari decât cheltuielile cu stimulii fiscali. Impactul bugetar este marginal pe termen mediu și lung.
3. Experiența istorică demonstrează că schemele de ajutor de stat au avut un efect multiplicator ridicat, generând venituri mai mari decât cheltuielile efectuate.
4. Balanța contribuției prin taxe și impozite este pozitivă, investițiile realizate cu sprijinul ajutoarelor de stat întorc la buget sume semnificativ mai mari decât cele cheltuite.
5. Programele de Garanții pentru IMM-uri au demonstrat efecte de multiplicare consistente, cu o rată de default redusă și un impact bugetar marginal.
6. Măsurile din Planul de Relansare sunt validate de experiențe de succes din alte țări europene, cum ar fi Polonia și Germania, unde instrumentele fiscale au generat rezultate pozitive.
7. Investițiile în cercetare-dezvoltare și capitalul uman sunt esențiale pentru a evita capcana venitului mediu. România trebuie să adopte modele de creștere bazate pe inovație și tehnologie pentru a se alinia la standardele internaționale.
Decidenții din Coaliție trebuie să depășească perspectivele ideologice și să implementeze Planul de Relansare Economică propus de social-democrați. Alternativa este un dezastru economic, cu concedieri masive și un cerc vicios al scăderii economice.
