Singurătatea de sărbători: între feeduri perfecte și nevoi reale
Luminile strălucitoare de sărbători, cadourile extravagant de scumpe și mesele festive pline de bucate delicioase creează o imagine de vis, dar pentru mulți, aceste scene idilice ascund o realitate dureroasă. Într-o lume în care rețelele sociale ne bombardeză cu imagini ale fericirii perfecte, singurătatea devine un sentiment tot mai acut, transformând sărbătorile într-un adevărat catalizator pentru tulburări depresive și anxietate.
Conform datelor europene, aproximativ 13% dintre respondenți au declarat că s-au simțit singuri „majoritatea timpului” sau „tot timpul” în ultimele săptămâni, un semnal alarmant care subliniază gravitatea acestei probleme. În România, situația este și mai îngrijorătoare, cu aproape 28% din populație aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, ceea ce amplifică vulnerabilitatea psihologică a indivizilor. Peste 1 milion de vârstnici trăiesc singuri, fiind expuși nu doar izolării, ci și lipsei de suport în momentele simbolice ale anului.
Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, subliniază că „sărbătorile pun în oglindă două realități: ceea ce afișăm și ceea ce trăim”. Această discrepanță poate intensifica motivațiile cognitive disfuncționale, cum ar fi autoevaluarea negativă și ruminația, crescând riscul de episoade depresive severe sau agravarea tulburărilor anxioase existente. Este crucial să facem distincția între alegerea deliberată a singurătății și singurătatea impusă, deoarece implicațiile terapeutice sunt radical diferite.
Marcoane atrage atenția asupra vulnerabilității vârstnicilor, un grup extrem de afectat de această izolare cronică. „Această stare de singurătate poate duce la depresie, anxietate, tulburări cognitive și chiar mortalitate prematură. Sărbătorile pot accentua sentimentul de abandon și neputință, mai ales când persoanele singure se compară cu familiile reunite promovate constant în mass-media și pe rețelele sociale”, afirmă psihologul.
Specialiștii identifică trei mecanisme care contribuie la dificultățile întâmpinate de persoanele singure în perioada sărbătorilor: comparația socială intensificată, reactivarea pierderilor și izolarea materială și economică. De asemenea, datele naționale relevă lacune în accesul la servicii de sănătate mintală și o subraportare semnificativă a tulburărilor emoționale.
„Din perspectiva psihopatologică, singurătatea prelungită afectează reglarea emoțională și poate activa procese neurobiologice asociate depresiei, cum ar fi perturbările somnului și scăderea motivației. Recomand intervenții de psihoterapie care oferă suport psihologic, dar și implicarea în programe comunitare sau de voluntariat pentru a restabili rutina și sensul în viață”, detaliază Aurelia Marcoane.
Organizația Mondială a Sănătății și cercetările recente confirmă că izolarea socială și singurătatea cresc riscurile pentru depresie, anxietate și chiar mortalitate prematură. Persoanele singure au o predispoziție mai mare la boli cardiovasculare și declin cognitiv, iar intervențiile timpurii și politicile de incluziune socială pot reduce aceste costuri.
Marcoane oferă sugestii concrete pentru a ajuta persoanele singure: „Ce pot face prietenii, vecinii, instituțiile? Un simplu apel, o invitație concretă (nu doar ‘te sun mâine’), includerea în activități comunitare sau oferirea de informații despre servicii locale pot face o diferență semnificativă. Screening-ul pentru idei suicidare și evaluarea riscului la persoanele singure în perioada sezonieră ar trebui să devină o rutină pentru profesioniști.”
Recomandările practice pentru perioada sărbătorilor includ normalizarea vulnerabilității, structurarea zilelor cu activități plăcute și contact social programat, căutarea sprijinului profesional în caz de modificări semnificative ale stării psihice și implicarea în comunități sau programe organizate de ONG-uri și centre pentru vârstnici.
„Sărbătorile pot fi un prilej de incluziune reală, nu doar un afiș strălucitor. Dacă privim dincolo de feed-uri și ne întrebăm cine este lăsat în afară, avem șansa să construim practici sociale care protejează sănătatea mintală. În meseria mea, întâlnesc oameni care își recâștigă sensul prin mici legături. Aceste legături contează – mai mult decât orice cadou”, concluzionează psihologul Aurelia Marcoane.
