Puterea apei în Banatul Montan
În inima sud-vestului României, în județul Caraș-Severin, se află un sistem hidroenergetic complex, o veritabilă bijuterie a ingineriei, care asigură alimentarea cu energie electrică a orașului Reșița și a împrejurimilor sale. Această amenajare hidrotehnică, situată în bazinul superior al râului Bârzava, include cinci centrale hidro: Grebla, Breazova 1 și 2, Crăinicel 1 și 2, având o putere instalată totală de 22 MW. De asemenea, sistemul este însoțit de o rețea extinsă de baraje, tunele, apeducte și canale, multe dintre acestea având o istorie care datează de la începutul secolului XX, fiind considerate monumente istorice de importanță națională.
În ultimii ani, acest sistem a beneficiat de o modernizare semnificativă, amenajările fiind retehnologizate complet în 2013. Aceste îmbunătățiri au inclus dotarea cu echipamente moderne și soluții de control avansate, menite să asigure o producție de energie durabilă și la standarde înalte. Această transformare nu doar că a crescut eficiența energetică, dar a și păstrat intact patrimoniul arhitectural al zonei, îmbinând tradiția cu inovația.
Patrimoniu natural și cultural
Barajele, canalele și centralele din Caraș-Severin sunt amplasate într-un cadru natural deosebit, pe teritoriul localităților Reșița, Văliug, Brebu Nou și Teregova, fiind dominate de muntele Semenic. O mare parte din suprafața amenajării este inclusă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și în situri protejate Natura 2000, evidențiind astfel importanța ecologică a acestei regiuni.
Din punct de vedere istoric, amenajarea a fost realizată de austrieci în secolele XVIII–XIX, iar rezultatul acelor lucrări este vizibil și astăzi. Pe Lista Monumentelor Istorice figurează clădirile centralelor hidro de la Grebla și Breazova 1, împreună cu rețeaua de tunele, canale, apeducte, poduri și castelul de apă aferent sistemului de captare. Aceste construcții vechi de peste un secol sunt atent conservate, ansamblul hidroelectric Grebla (1903) și barajul Văliug (1909) fiind clasificate ca monumente istorice.
Hidrocentrale cu tradiție
Sistemul Hidroenergetic din Caraș-Severin este format din cinci microhidrocentrale, cu o putere totală de 22 MW. Prima dintre acestea, CHE Grebla, situată în cartierul Lend din Reșița, a fost pusă în funcțiune în 1904, având un rol crucial în alimentarea cu energie a exploatărilor miniere locale și a Uzinelor Reșița. Grebla este una dintre cele mai vechi hidrocentrale din țară și prima destinată consumului civil, având dispeceratul central care coordonează întregul sistem. Recent, în 2024, pe suprafața lacului a fost inaugurat un parc fotovoltaic plutitor, cu 1.820 de panouri, care contribuie la acoperirea consumului de energie propriu al amenajării.
În aval de barajul Gozna și de satul Văliug se află CHE Breazova 1, operațională din 1916, care funcționează neîntrerupt de peste un secol. De asemenea, în 2024 a intrat în funcțiune CHE Breazova 2, o centrală de mică putere destinată exclusiv consumului propriu al amenajării. Centralele Crăinicel 1 și 2, realizate în două etape, au o capacitate totală de 13,36 MW, fiind cele mai mari din întregul sistem local.
Tehnologie și operare
Centrala Grebla găzduiește dispeceratul central al întregului sistem, operat 24/7 de dispeceri care supraveghează și reglează în timp real debitele de apă pentru a asigura producția optimă. Modernizarea începută în 2013 a adus turbine noi, menținând însă conductele nituite din epocă, care sunt în stare excelentă. De asemenea, intrarea în CHE Grebla adăpostește un mic muzeu tehnic, păstrând fragmente din istoria locației, inclusiv o veche turbină Pelton.
Astăzi, hidrocentralele din Banatul Montan funcționează cu echipamente de ultimă generație, dar în clădiri de patrimoniu, creând un ansamblu care leagă tradiția industrială a regiunii de nevoile energetice moderne. Energia produsă aici are un impact semnificativ asupra comunității, alimentând cu energie „verde” locală satele Brebu Nou și comuna Gărâna, asigurând astfel un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.
Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/puterea-apei-in-banatul-montan-2203273/
