Frauda în Mecanismul de Redresare și Reziliență, sub lupa Curții de Conturi Europene
În data de 11 februarie 2026, Curtea Europeană de Conturi (ECA) a publicat un raport special, intitulat „Combaterea fraudei în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR): un șantier deschis”, care analizează modul în care Uniunea Europeană, cu un buget de 650 miliarde de euro destinat recuperării economice post-pandemie, gestionează riscurile de fraudă. Lucian Romașcanu, membru al ECA, a discutat despre acest raport, subliniind importanța auditurilor realizate asupra MRR, inclusiv asupra performanțelor României în acest context.
Romașcanu a evidențiat că România a fost selectată să facă parte din auditul realizat de ECA bazat pe mai mulți indicatori de risc, incluzând numărul de cazuri investigate de Biroul Public European Antifraudă (EPPO) și observații critice din auditurile privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene. Această selecție a fost influențată de nivelul fondurilor alocate prin MRR și de plățile efectuate până în iulie 2024.
Auditul a evaluat sistemele antifraudă implementate de România, dar și de alte trei state membre, Danemarca, Spania și Italia, și a scos în evidență progresul înregistrat, dar și întârzierile în implementarea măsurilor antifraudă. Astfel, România a demonstrat un cadru antifraudă structurat cu un organism de coordonare activ, dar a întâmpinat unele dificultăți, inclusiv întârzieri în realizarea evaluărilor riscurilor de fraudă.
Pe parcursul interviului, Romașcanu a menționat că la evaluarea acțiunilor României au fost discutate cinci capitole esențiale privind prevenirea fraudei. Un prim aspect a fost evaluarea riscurilor, unde s-a constatat că, deși au fost utilizate modele adecvate, implementarea evaluărilor s-a făcut tardiv în multe dintre cazuri, ceea ce a diminuat prevenția. De asemenea, măsurile de detecție a fraudelor au fost funcționale, dar aplicarea lor a fost variabilă.
Utilizarea instrumentului Arachne pentru analiza datelor a fost, de asemenea, un subiect de discuție. Organismele de punere în aplicare din România au început să utilizeze acest instrument în mod eficient, dar într-un mod mai restricționat în comparație cu alte state membre, care au încărcat mult mai multe proiecte în sistem. Aceasta a ridicat semne de întrebare cu privire la abilitățile de detectare a fraudelor pe baza datelor disponibile.
Romașcanu a subliniat că, în ciuda progreselor, există încă deficiențe în ritmul de implementare a politicilor antifraudă, multe dintre acestea fiind adoptate după transmiterea primei cereri de plată către Comisie, ceea ce a avut un impact asupra eficacității măsurilor de prevenire a fraudei.
În concluzie, raportul ECA sugerează că România a realizat progrese semnificative în crearea unui cadru antifraudă pentru MRR, dar și-a exprimat îngrijorările cu privire la întârzierile în implementarea anumitor măsuri esențiale. Implicarea activă a organismului de coordonare și reacția în urma auditurilor sugerează o capacitate de adaptare și îmbunătățire a sistemului, esențial pentru protejarea fondurilor europene.
