Depozitele în lei și în valută ale populației au scăzut în ianuarie
Conform datelor recente publicate de Banca Națională a României (BNR), depozitele în lei și în valută ale populației au înregistrat o scădere semnificativă în luna ianuarie 2026 comparativ cu decembrie 2025. Aceasta fluctuație se aliniază tendințelor actuale și reprezintă un semnal de alarmă cu privire la comportamentul financiar al cetățenilor.
Masa monetară la nivelul întregii economii a atins un sold de 785.239 milioane lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, înregistrând o scădere de 1,3% față de luna precedentă, dar o creștere notabilă de 6,9% în comparație cu aceeași lună din anul anterior. Aceste date sugerează o volatilitate în gestionarea resurselor financiare de către populație, ceea ce oferă o imagine complexă a climatului economic actual.
În detaliu, soldul creditului neguvernamental, care include împrumuturile acordate de instituțiile financiare către sectorul privat, a scăzut cu 0,2% în ianuarie 2026, atingând valoarea de 446.398,2 milioane lei. Observăm că, deși creditul în lei, care reprezintă 68% din totalul acestui tip de credit, a scăzut cu 0,6%, creditul în valută, având o pondere de 32%, a cunoscut o ușoară creștere de 0,5% în aceeași perioadă, indicând o ușoară preferință a populației pentru împrumuturile în valută.
De asemenea, creditul guvernamental a scăzut cu 3% în ianuarie 2026 față de luna precedentă, ajungând la 271.386,4 milioane lei. Din perspectiva anului anterior, acest tip de credit a crescut cu 9,7%, ceea ce reflectă o capacitate de îndatorare mai mare în comparație cu anul precedent, având în vedere creșterea de 0,1% în termeni reali.
Pe lângă aceste aspecte, Dan Armeanu de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a declarat recent că România a încheiat capitolul de pensii private legat de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind pașii urgenți care trebuie urmați pentru a aplica legea privind plata banilor din Pilonul 2. Pregătirile pentru implementarea acestei legi sunt în curs și necesită atenție și resurse adecvate.
Un alt aspect interesant este că numărul românilor care negociază contractele cu băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) a crescut, semn că populația devine din ce în ce mai conștientă de drepturile sale financiare și de posibilitățile disponibile pentru a obține termenii favorabili. Acest trend este esențial, având în vedere provocările economice curente.
În concluzie, datele statistice privind depozitele și creditele oferă o imagine complexă asupra stabilității economice și comportamentului financiar al populației, evidențiind nevoia de adaptare și gestionare prudentă a resurselor în fața contextului economic în continuă schimbare.
