Cum reușește Iranul să exporte petrol chiar și cu Strâmtoarea Ormuz aproape închisă
Aproape 90 de nave au traversat Strâmtoarea Ormuz în prima parte a lunii martie, semn că Iranul continuă să își mențină rutele de export în pofida tensiunilor internaționale și a atacurilor asupra unor nave din regiune. Conform datelor provenite din analize maritime, Iranul a reușit să exporte peste 16 milioane de barili de petrol, în ciuda dificultăților cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.
În această perioadă de criză, 89 de nave au făcut săpături în strâmtoare, dintre care 16 erau petroliere, conform Lloyd’s List Intelligence. Totuși, volumul exporturilor iraniene este semnificativ mai mic comparativ cu perioada de dinaintea conflictului. Această situație este amplificată de faptul că, de-a lungul timpului, aproximativ 20 de vase au fost atacate în zonă, ceea ce a dus la restrângerea drastică a traficului comercial prin acest coridor crucial pentru distribuția globală de petrol și gaze.
Consecințele acestor atacuri sunt îngrijorătoare și pot determina o expansiune a crizei energetice, pe fondul atentatelor iraniene asupra infrastructurii energetice a Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatar-ului. Astfel, conflictul militar este pe cale să se manifeste în continuare pe scena internațională.
Pe de altă parte, Iranul a demonstrat o adaptabilitate surprinzătoare, reușind să își mențină exporturile de petrol și pentru a face față sancțiunilor impuse de Occident. China continuă să fie principalul partener comercial și cumpărător de petrol iranian, ceea ce îi oferă Teheranului un avantaj strategic. Analiștii subliniază că această reziliență reflectă nu doar capacitatea Iranului de a-și apăra interesele economice, ci și abilitatea de a controla accesul prin rutele de transport.
În această dinamică, activitatea maritimă nu se desfășoară lipsită de riscuri. Mai mult de 20% dintre navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz erau asociate cu Iranul, în timp ce alte vase aveau legături cu China și Grecia. Unele traversări au fost efectuate în regim „dark”, fără semnalizare, pentru a evita atenția și sancțiunile internaționale.
Recent, au existat și nave din India și Pakistan care au reușit să treacă prin strâmtoare, ceea ce sugerează că negocierile diplomatice au avut un rol esențial în facilitarea acestor tranzacții. De exemplu, petrolierul MT Karachi, cu pavilion pakistanez, a efectuat o traversare, fiind însoțit de două transportatoare de gaz petrolier lichefiat din India, confirmând astfel deschiderea unor canale de dialog între state.
În acest context, prețul petrolului a crescut semnificativ, depășind 100 de dolari pe baril, fapt ce a atras atenția liderilor internaționali, inclusiv președintelui american Donald Trump. Strategiile adoptate de SUA au fost variate, încercând atât deschiderea strâmtorii prin intervenții militare, cât și printre negocieri pentru a preveni o criză globală de aprovizionare.
Analizând situația în ansamblu, orice încercare a Iranului de a utiliza Strâmtoarea Ormuz ca instrument al politicii externe pentru a provoca o presiune economică asupra adversarilor săi ar putea afecta grav arterele energetice ale lumii, menținând totodată sub control strict operațiunile prin această rută vitală.
