Riscul apariției unei penurii de carburanți la pompă, în lumina măsurilor anunțate de Guvern. Explicațiile lui Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

0

Riscul penuriei de carburanți: Perspectivele președintelui AEI

Cantitățile de carburant disponibile la pompă ar putea deveni tot mai limitate în contextul actualului climat geopolitic din Orientul Mijlociu, cu posibile efecte asupra pieței din România. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), a explicat că, în cazul în care situația rămâne neschimbată și dacă consumatorii din alte țări sunt dispuși să plătească mai mult pentru carburant, acest lucru ar putea conduce la o reorientare a companiilor importatoare și, implicit, la o penurie la pompe.

Măsuri ale Guvernului și reacțiile specialiștilor

În contextul măsurilor anunțate recent de Guvern pentru limitarea creșterii prețurilor carburantului, Chisăliță a afirmat că există un risc de penurie, dar nu în prezent. El estimează că penuria ar putea deveni o problemă în următoarele șase până la două luni, în funcție de continuarea blocajelor și de cererea crescută din partea altor țări. De asemenea, specialistul a subliniat că intervențiile inaplicabile ar putea afecta dinamicile de pe piață, determinând companiile să-și ajusteze strategiile de aprovizionare și de vânzare.

Critici la adresa măsurilor de plafonare

Chisăliță consideră că măsurile propuse de Executiv prezintă elemente de inechitate. Conform acestuia, abordarea din trecut, prin care statul și operatorii economici împărțeau costurile, era mult mai echitabilă decât strategia actuală, în care doar companiile sunt obligate să facă eforturi. Acest tip de politică ar putea duce la o sfidare a acestora și ar diminua competitivitatea pe piață.

Impactul asupra stocurilor de carburanți

Referitor la stocurile de carburanți, România a reușit, însă, să mențină un grad de realizare de peste 102% în urgențele stabilite de Ministerul Energiei. Aceste stocuri, gestionate de autorități, sunt esențiale pentru asigurarea continuității aprovizionării în fața crizelor. Chisăliță atrage atenția asupra problemelor legate de gestionarea stocurilor, punând la îndoială eficiența actualelor măsuri și subsumându-le unei analize detaliate a costurilor și logisticii implicate în aducerea stocurilor necesare în țară.

Perspectivele viitoare

În concluzie, Chisăliță afirmă că măsurile guvernamentale, deși menite să protejeze consumatorii, pot avea efecte adverse pe termen lung. De asemenea, el subliniază importanța unei gestionări echilibrate a pieței care să nu favorizeze o concentrare mai mare a puterii de negociere în rândul companiilor mari, lăsând companiile mici în dezavantaj. Așadar, în absența unor soluții adaptative și echilibrate, România s-ar putea confrunta cu o criză de carburant care va afecta atât consumatorii, cât și economia în ansamblu.