Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în ianuarie 2026
În prima lună a anului 2026, comerțul cu ridicata a suferit o scădere drastică, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), fiind înregistrată o diminuare de 23,1% în comparație cu luna precedentă, decembrie 2025. Această prăbușire a fost resimțită în mai multe sectoare, iar cifrele vorbesc despre o situație alarmantă pentru piața de desfacere.
Scăderi în diverse sectoare
Analizând datele, scăderile cele mai pronunțate au avut loc în comerțul cu ridicata al altor mașini și echipamente, care a înregistrat o cădere de 47,9%, urmat de echipamentele informatic și de telecomunicații, cu o scădere de 35,6%. De asemenea, comerțul nespecializat a scăzut cu 28,4%, iar intermedierea în comerțul cu ridicata a avut o diminuare de 24,9%. Alte sectoare afectate au fost cele care comercializează produse agricole brute (-23,5%), produse alimentare, băuturi și tutun (-23,3%), dar și bunurile de consum nealimentare care au scăzut cu 12,8%.
O privire mai amplă asupra cifrelor
Pe lângă căderea brută de 23,1%, seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate a subliniat o scădere de 4,7%. Comparativ cu ianuarie 2025, cifra de afaceri a comerțului cu ridicata a fost mai mică cu 2,8% în termeni brut și cu 0,5% în varianta ajustată.
Consecințele pe termen lung
Scăderea semnificativă a comerțului cu ridicata ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea economică a țării. Indicatorii alarmanți sugerează o stagnare sau chiar o contracție a activității economice, care ar putea avea repercusiuni asupra locurilor de muncă și stabilității financiare a întreprinderilor. Această tendință îngrijorează analiștii economici, care discută despre riscurile pe care le prezintă această evoluție pentru economia reală din România.
Expresia unei economii în dificultate
În concluzie, prăbușirea comerțului cu ridicata din ianuarie 2026 nu este doar o statistică îngrijorătoare, ci reprezintă un semnal de alarmă pentru toți actorii economici. Deși există o nevoie de adaptare și reformare a strategiilor comerciale, impactul negativ resimțit în diverse sectoare economice ne determină să ne întrebăm ce măsuri vor fi luate pentru revenirea pe o traiecturie de creștere sustenabilă.
