Decizie nefavorabilă primarului Dominic Fritz la ÎCCJ în procesul cu ANI
Pe 2 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o decizie nefavorabilă pentru primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, în litigiu cu Agenția Națională de Integritate (ANI). Această decizie menține valabilitatea hotărârii anterioare prin care instanța a refuzat sesizarea Curții Constituționale a României. Judecătorii au respins cererea de revizuire depusă de primar, aflându-se astfel în continuare în disputa sa cu ANI în legătură cu constatarea de conflict de interese.
Decizia a fost pronunțată în cadrul unei sesiuni de judecată din data de 2 aprilie 2026, în care ÎCCJ a admis excepția inadmisibilității și a declarat că „cererea de revizuire formulată de revizuentul Fritz Dominic Samuel împotriva deciziei nr. 5751” din 26 noiembrie 2025 este inadmisibilă, confirmând astfel starea de conflict de interese semnalată de ANI.
Circumstanțele conflictului de interese
Agenția Națională de Integritate l-a declarat pe Fritz în conflict de interese în vara anului 2024, având în vedere un împrumut pe care acesta l-a contractat de la Răzvan Negrișanu, un fost asociat politic și actual consilier local din partea USR. Negrișanu, ulterior, a beneficiat de un plan urbanistic zonal (PUZ) aprobat în consiliul local, proces în care numele primarului apare pe documentele relevante.
Fritz s-a apărat, afirmând că împrumutul nu a fost restituibil din fonduri proprii, ci din banii campaniei, returnați de Autoritatea Electorală Permanentă. Deși nu se consideră o abatere majoră, există temeri că, având în vedere legislația în vigoare, primarul riscă să își piardă mandatul și să fie interzis de a candida la funcții publice timp de trei ani.
Totuși, primarul a declarat că nu intenționează să demisioneze și că riscul său constă în pierderea a 10% din indemnizație pentru o perioadă de șase luni. Majoritatea instanțelor, inclusiv Curtea de Apel Timișoara, au confirmat evaluările ANI, iar Fritz a contestat aceste hotărâri, solicitând revizuirea lor.
Următoarele etape în proces
După respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, primarul are în continuare posibilitatea de a contesta decizia la ÎCCJ. Același tribunal trebuie acum să examineze recursul acestuia împotriva hotărârii Curții de Apel Timișoara. Această chestiune deschide noi uși către o analiză detaliată a legalității acțiunilor sale, în cadrul unui proces care va continua să fie urmărit îndeaproape de opinia publică și de mass-media.
