Deficitul comercial la preparatele din fructe și legume scade la 513 milioane euro în 2025
Deficitul comercial al României pe segmentul preparatelor din fructe și legume a ajuns în anul 2025 la suma de 513 milioane de euro, înregistrând o scădere semnificativă de 8% față de anul anterior. Această scădere marchează prima reducere a deficitului în ultimul deceniu, conform unei analize realizate de Ziarul Financiar, bazată pe datele Institutului Național de Statistică.
Cu toate acestea, diminuarea deficitului nu se datorează unei creșteri spectaculoase a exporturilor, ci în principal unei reduceri a importurilor, care au coborât cu 5% ca urmare a unui consum mai scăzut. România continuă să exporte anual preparate din fructe și legume în valoare de peste 130 de milioane de euro, însă această creștere a exporturilor nu a fost suficientă pentru a echilibra balanța comercială pe acest segment.
Sectorul preparatelor din fructe și legume, care include conserve, bulion, murături, dulceață, compoturi și legume congelate, reprezintă a patra categorie ca importanță în ceea ce privește valoarea importurilor. În ultimii zece ani, atât importurile, cât și deficitul comercial din acest sector s-au dublat, reflectând incapacitatea producției interne de a satisface cererea.
În 2024, mai mult de 23% din importurile de preparate din fructe și legume au fost reprezentate de fructe și alte părți comestibile de plante, fie ele preparate sau conservate. Cele mai importante produse importate sunt legumele preparate, fie congelate sau necongelate, care reprezintă peste 40% din totalul importurilor din această categorie. Această tendință de creștere a importurilor este evidentă, având în vedere că pe rafturile magazinelor locale sunt tot mai frecvente produsele din străinătate, de la mazărea congelată din Polonia până la bulionul provenit din concentrat de tomate, importat din afara Uniunii Europene.
Un factor major care contribuie la dependența României de importuri este lipsa capacităților de procesare. Deși există producție locală de fructe și legume, în special în anii cu surplus sezonier, infrastructura industrială nu este suficient de avansată pentru a transforma materia primă în produse cu valoare adăugată. În acest context, doar câțiva jucători mari reușesc să penetreze constant marile rețele de magazine, în timp ce majoritatea producătorilor operează la scară mică și se confruntă cu costuri ridicate și un sezon de producție limitat.
Pe lângă aceste provocări, investițiile în procesare rămân limitate, în ciuda inițiativelor în curs de desfășurare prin programul INVESTALIM, ale căror efecte se așteaptă să apară în anii următori, în încercarea de a sprijini industria locală de procesare a alimentelor.
