Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026
În contextul actual marcat de conflictul din Iran, economia Germaniei se confruntă cu o încetinire accentuată, punând în pericol ambiția cancelarului Friedrich Merz de a relansa economia națională până în anul 2026. Această situație a fost detaliată recent de către Iulian Moșneagu, care subliniază că actualele tensiuni regionale au un impact semnificativ asupra planurilor economice germane.
Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, alimentată de escaladarea războiului, aduce provocări considerabile pentru economie, generând inflație și afectând încrederea atât a consumatorilor, cât și a investitorilor. Guvernul german a fost nevoit să își revizuiască drastic prognozele economice, reducând estimarea de creștere pentru 2026 la un modest 0,5%, conform celor raportate de Bloomberg.
Primele date economice sugerează o stagnare, cu o creștere de doar 0,2% în primul trimestru al anului, o scădere față de avansul de 0,3% înregistrat la sfârșitul lui 2025. Aceste tendințe îngrijorătoare se aliniază anticipărilor privind o inflație de aproximativ 3,1% în Germania pentru luna aprilie, comparativ cu 3% în întreaga zonă euro. Acest climat de instabilitate a determinat Banca Centrală Europeană să ia în considerare majorări ale dobânzilor, măsuri ce ar putea, de asemenea, să frâneze și mai mult creșterea economică.
În pofida crizei politice interne, CEC Bank a afirmat că piețele nu sunt afectate de instabilitatea politică, însă riscurile externe, inclusiv cele generate de situația din Iran și fluctuațiile ROBOR, rămân o preocupare majoră. Friedrich Merz a reiterat faptul că puterea Iranului este mult mai pronunțată decât se anticipase anterior, subliniind că Statele Unite s-au confruntat cu o umilință pe scena internațională, lipsindu-se de o strategie coerentă în această privință.
Autoritățile germane subliniază că viitorul economiei depinde considerabil de durata crizei energetice și de obstacolele în aprovizionarea cu resursele necesare, petroliere și gaze naturale, din zona Strâmtorii Ormuz. În încercarea de a atenua efectele negative asupra populației și sectorului privat, guvernul a anunțat măsuri de sprijin, însă acestea sunt privite de experți ca fiind insuficiente pentru a stimula consumul, într-un moment în care cetățenii își diminuează cheltuielile.
Reacțiile din mediul de afaceri sunt puternice, fiind solicitate reforme menite să impulsioneze creșterea economică, cum ar fi reducerea birocrației și optimizarea sistemului fiscal. Totuși, capacitatea actualului guvern de a implementa aceste reforme este limitată de fricțiunile interne din cadrul coaliției de guvernare. Deși Berlinul a început un program vast de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro destinat infrastructurii, se tem că efectele acestuia vor fi semnificativ diminuate din cauza crizei energetice persistente.
