„`html
România se află într-o criză socială profundă: analiza lui Cristian Socol
România nu traversează doar o recesiune tehnică, ci este prinsă într-o criză economică structurală profundă. Această situație a generat efecte contagiune asupra crizei sociale și politice, cu un impresionant 80% dintre români susținând că direcția în care se îndreaptă țara este greșită. Această percepție este susținută de realitatea că politicile publice nu reușesc să asigure echitate și justiție socială. Măsurile de austeritate au fost resimțite cel mai acut de către cei cu venituri mici și medii. Profesorul universitar Cristian Socol subliniază că fundamentarea, secvențialitatea și implementarea acestor măsuri sunt greșite, într-o analiză detaliată pentru MEDIAFAX.
Criza economică: Măsuri greșite, consecințe grave
România se confruntă cu o exacerbare a problemelor sociale structurale, cauzate de o criză economică severă ce poate fi comparată cu cea generată de pandemie sau cu cea din perioada 2009-2011. Măsurile de ajustare fiscal-bugetară nu au fost echitabil distribuite, impunând povara crizei pe umerii celor 95% din populație, afectând semnificativ clasa de mijloc și persoanele cu venituri reduse. Acest lucru a dus la distrugerea plasei de siguranță socială, polarizând și creând riscuri accentuate de sărăcie și excluziune socială.
Declinul locurilor de muncă: Impactul concedierilor
Efectivul salariaților a scăzut cu 54.000 de persoane între mai 2025 și ianuarie 2026, conform datelor Institutului Național de Statistică, ceea ce demonstrează o tendință alarmantă. În fiecare săptămână, o companie decide să-și restrângă activitatea sau să închidă ușile, anunțând concedieri. Statisticile indică faptul că aproape 79% din concedieri au avut loc în sectorul industrial.
Rata ocupării și șomajul în rândul tinerilor
Rata ocupării pentru persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani a scăzut în 2025, ajungând la 63%. Separat, șomajul în rândul tinerilor s-a accelerat, uitându-se abrupt de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Această situație se dovedește a fi structurală, având în vedere că tinerii suportă cea mai mare parte a poverii crizei economice și sociale în România.
Polarizarea veniturilor și inegalitățile sociale
Măsurile inechitabile aplicate în ultimii ani au cauzat o basculare a poverii către cetățenii cu venituri reduse și clasa mijlocie. România a raportat în 2025 cel mai mic venit mediu disponibil din Uniunea Europeană, iar majoritatea angajaților cu program complet au venituri sub 1.000 de euro lunar. De asemenea, un sfert dintre pensionari primesc pensii mai mici de 1.500 lei, ceea ce ilustrează gravitatea polarizării economice.
Sărăcia și excluziunea socială în creștere
Conform datelor Eurostat, în 2025, 5,1 milioane de români se aflau în risc de sărăcie, iar 3,16 milioane trăiau în deprivare materială severă, incluzând un număr îngrijorător de copii. Acest lucru subliniază regresia ajustărilor fiscale, care au afectat disproporționat persoanele cu venituri foarte mici.
Puterea de cumpărare: o cădere dramatică
România traversează cea mai severă scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani. Această scădere continuă, cu o cădere record în domenii precum Învățământul, Sănătatea și Administrația, evidențiază impactul profund al crizei asupra nivelului de trai al cetățenilor.
Concluzie: Oportunitatea pentru o nouă abordare
Destructurarea plasei de siguranță socială a generat o criză socială profundă, care se suprapune unei crize economice severe. Fragmentarea societății și inegalitățile economice reprezintă un pericol crescut pentru stabilitatea economică și politică a țării. Reconstruirea unei plase de siguranță socială echitabile devine, astfel, o urgență pentru viitorul României.
„`
