Memoria Deportaților din Banat: „Drumul spre Bărăgan” la Jimbolia
Pe 29 mai, orașul Jimbolia va găzdui o manifestare de amploare dedicată uneia dintre cele mai dureroase etape din istoria Banatului – deportarea în Bărăgan din anul 1951. Acest eveniment comemorativ, intitulat „Deportarea în Bărăgan”, are scopul de a readuce în atenția publicului drama a mai mult de 40.000 de bănățeni care au fost strămutați forțat în vara anului 1951, transformând astfel memoria colectivă într-o experiență profundă și emoționantă.
Manifestarea, care va începe la ora 22:00, propune un traseu simbolic ce leagă locurile memorabile din Jimbolia, având un caracter artistic și documentar menit să reconstituie fragilitatea momentelor în care familii întregi au fost smulse din casele lor spre o destinație incertă. Organizatorii descriu acest eveniment ca pe un „exercițiu memorialistic viu”, unde fotografiile, mărturiile supraviețuitorilor, muzica și spațiile urbane se îmbină pentru a recupera o istorie care riscă să fie uitată.
Deportarea în Bărăgan, un rezultat al tensiunilor dintre Stalin și Tito, a constituit una dintre cele mai severe măsuri represive impuse de regimul comunist. Persoanele din zona de frontieră a Banatului, considerate „elemente nesigure” sau „chiaburi”, au fost ridicate în toiul nopții și deportate în sud-estul României. În contrast cu deportarea germanilor în Uniunea Sovietică din 1945, deportarea din 1951 a vizat comunități etnice diverse, afectând în special cetățenii cu statut economic stabil sau independent.
Din Jimbolia, au fost deportate 1.006 persoane care, în condiții extreme, au fost obligate să supraviețuiească în localități improvizate precum Bumbăcari, Dropia sau Olaru. Evenimentul va debuta la sediul Asociației NomadAKtiv, loc care adăpostește o clădire de patrimoniu ce a fost timp de peste 100 de ani o școală și grădiniță. Aici, participanții vor putea vizita expoziția și instalația artistică „Chipul Bărăganului”, care cuprinde fotografii istorice din perioada deportărilor, relevând atât suferința exilului, cât și demnitatea deportaților în viața de zi cu zi.
În cadrul acestui demers memorial, va fi lansat și volumul „Neuitata zi de 18 iunie 1951”, realizat de Romina Soica și Sergiu Soica, ce abordează deportarea din Sânnicolau Mare și povestea comunităților din Banat afectate de represiunile comuniste. După sesiunea de la sediul Asociației, participanții vor face un traseu pietonal spre Muzeul Căilor Ferate, simbolizând solidaritatea cu cei peste 1.000 de jimbolieni care au plecat spre gară în vara anului 1951, fără a ști dacă se vor mai întoarce vreodată acasă.
La Muzeul Căilor Ferate, unde va avea loc un recital de chitară clasică susținut de Florin Țubucan, student al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, memoria deportaților va fi evocat prin mărturii strânse în colecția Heimatblatt Hatzfeld a organizației HOG Hatzfeld, care reunește comunitatea șvabilor jimbolieni din Germania. De asemenea, Liceul Tehnologic Jimbolia va organiza pe 29 mai, de la ora 11:00, o vânătoare de comori cu tematică istorică, transformând orașul într-un traseu educativ dedicat memoriei deportării, astfel încât elevii să înțeleagă mai bine drama deportaților ca o experiență umană semnificativă, ancorată în realitatea locului.
Unul dintre supraviețuitorii deportării, Ernst Stoffel, își amintește: „La ora 1 fix, în 18 iunie 1951, a început operațiunea de ridicare din case a viitorilor deportați. Ni s-a spus că în două ore trebuie să fim pregătiți pentru a fi transportați. Nu ni s-a spus unde. (…) Păziți de soldați, ne îndreptam spre gară.” Această rememorare este o dovadă a impactului profund pe care deportarea l-a avut asupra destinelor a mii de oameni din Banat.
Ediția din 2026 a acestui eveniment este organizată de Muzeul Presei „Sever Bocu”, Asociația NomadAKtiv, Asociația Colț de Banat, Liceul Tehnologic Jimbolia și Școala Gimnazială Jimbolia, beneficiind de sprijinul Primăriei și Consiliului Local Jimbolia, victimele și istoria lor fiind astfel omagiate printr-o acțiune care îmbină cunoașterea istorică cu empatia contemporană.
