E oficial! România riscă retrogradarea ratingului de țară
Agenția de rating S&P Global Ratings a confirmat că România își menține ratingurile de credit suveran la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, în valută și monedă locală. Totuși, perspectiva rămâne una negativă, semnalând un risc crescut de retrogradare în următoarele luni sau ani. Această decizie reflectă incertitudinile cu privire la abilitatea României de a întări finanțele publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni.
Vulnerabilitățile economice ale României
Conform analizei agenției, România rămâne sensibilă la fluctuațiile încrederii investitorilor, în special din cauza nevoilor sale mari de finanțare externă și a ponderei ridicate a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală. S&P avertizează că un blocaj politic prelungit sau incapacitatea guvernului de a reduce deficitul fiscal până în 2027 ar putea conduce la o retrogradare a ratingului. De asemenea, întârzierile în absorbția fondurilor europene pentru perioada 2026-2027 ar putea afecta negativ creșterea economică și complica ajustările fiscale necesare.
Declarațiile oficialilor
În acest context, ministrul Nazare a declarat că a avut discuții constructive cu reprezentanții agenției de rating S&P, subliniind importanța comunicării clare a intențiilor guvernamentale. În ciuda riscurilor evidente, ratingul a fost menținut datorită așteptărilor că principalele partide politice vor susține măsuri de consolidare fiscală și vor adopta un buget viabil pentru 2027. S&P estimează că România va benefica de fonduri europene considerabile, echivalente cu până la 3,5% din PIB.
Riscurile macroeconomice și perspectivele viitoare
Raportul S&P Global Ratings punctează mai multe vulnerabilități economice, inclusiv posibilitatea stagnării economice în 2026, influențată de ajustările fiscale și inflația ridicată. Fragmentarea politică ar putea afecta disciplina bugetară, iar nevoile de finanțare externă sunt estimate la aproximativ 18% din PIB. Presiunile inflaționiste rămân, de asemenea, o barieră în calea flexibilizării politicii monetare.
Condițiile fiscale și absorbția fondurilor europene
Deși deficitul fiscal al României a scăzut semnificativ în ultimele 12 luni, ajungând la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, estimările S&P pentru întreg anul 2026 indică un deficit de 6,25% din PIB, ceea ce ar face ca România să fie printre cele mai afectate din regiunea EMEA. Agenția anticipează că țara ar putea primi aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, dar deblocarea acestor sume depinde de implementarea unor reforme esențiale.
Impactul inflației și consumului privat
Economia României se confruntă cu un risc de stagnare, având în vedere că inflația a atins 10,7% în aprilie, afectând consumul privat. Cu toate acestea, investițiile publice susținute de fonduri europene ar putea preveni o recesiune. S&P prognozează o eventuală revenire a creșterii economice, estimând o creștere de 2,5% în 2027, bazată pe o stabilizare a climatului politic și pe reformele așteptate.
