Vânzările de combustibil în România cresc în ciuda crizei generate de războiul din Iran
În România, consumul de combustibil a înregistrat o creștere semnificativă, chiar și în contextul crizei mondiale provocate de războiul din Iran. Această afirmație este susținută de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care a analizat datele recente furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform acestor statistici, românii nu s-au lăsat intimidați de creșterea prețurilor la combustibil, evidențiind o tendință de achiziție crescută în primele luni ale anului, chiar în perioada în care tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat.
Tendințe de consum și efectele crizei
Vânzările de combustibil au arătat un avans remarcabil, cu un consum record în martie 2026, moment marcat de creșterea drastică a prețurilor ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul petrolului la nivel global. În această lună, s-au vândut 467 de milioane de litri de motorină, 152 de milioane de litri de benzină și 34 de milioane de litri de GPL. Comparativ, în februarie, consumul era de 386 de milioane de litri de motorină, 129 de milioane de litri de benzină și 31 de milioane de litri de GPL, ceea ce arată o creștere semnificativă a achizițiilor, de aproximativ 20,9% pentru motorină, 17,8% pentru benzină și 9,6% pentru GPL.
Impactul ordonanțelor de criză
În contextul acestei crize, pe 26 martie, Guvernul Bolojan a declarat situația de urgență pe piața țițeiului, instaurând măsuri menite să protejeze economia și populația pe durata acestei perioade dificile. Ordonanța a intrat în vigoare pe 1 aprilie și va putea fi extinsă atât timp cât circumstanțele care au inițiat criza persistă. În ciuda acestor măsuri, povestea consumului românesc de combustibil rămâne una contradictorie, Dumitru Chisăliță subliniind că prețurile nu au avut un impact semnificativ asupra comportamentului consumatorului.
Analiza comportamentului consumatorului
Chisăliță a subliniat faptul că de obicei, creșterea prețurilor duce la o diminuare a cererii. Totuși, în cazul României, această logică a fost răsturnată, având în vedere că cererea a crescut în ciuda prețurilor mari. Potrivit lui Chisăliță, acest fenomen sugerează o neînfricare a consumatorilor români față de scumpirile de la pumpă. El a adăugat că posibilitatea ca românii să fi început să stocheze combustibil sau să efectueze mai multe deplasări nu poate fi ignorată, deși datele statistice nu oferă suficiente dovezi pentru a fundamenta o astfel de concluzie.
Concluzie
Pe scurt, creșterea vânzărilor de combustibil în România, chiar și în fața dificultăților impuse de criza internațională, reflectă o atitudine distinctă a consumatorilor. În pofida amenințărilor de penurie și a prețurilor ridicate, românii continuă să fie activi pe piața de combustibil, demonstrând astfel o reziliență remarcabilă în fața adversităților economice și politice.
