România, în căutarea susținerii europene pentru siguranța energetică
Într-o situație alarmantă, România se află într-un proces activ de lobby la Bruxelles, solicitând amânarea închiderii unei unități cheie de producție a energiei pe bază de cărbune. Guvernul român a avertizat că dacă această centrală își va întrerupe activitatea conform termenului stabilit pentru 31 august, siguranța energetică a țării ar putea fi grav afectată pe parcursul iernii viitoare.
Provocările întâmpinate
Printre motivele care au condus la această solicitare se numără întârzierea semnificativă a modernizărilor necesare în sectorul energetic. De exemplu, noua centrală de la Işalniţa, care ar fi trebuit să fie inaugurată încă din 2020, va avea abia la sfârșitul anului un stadiu de testare. De asemenea, centrala de la Mintia se preconizează că va fi finalizată cu întârziere de un an. Complicând și mai mult situația, Centrala de Cernavodă va funcționa în iarna viitoare doar cu un singur reactor. Aceste condiții transformă fiecare centrală pe cărbune rămasă în elemente esențiale pentru păstrarea unui echilibru energetic.
Starea actuală a centralelor pe cărbune
În martie, România a realizat o oprire programată a unei unități de 285 MW de la Complexul Energetic Oltenia Turceni, conform cerințelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În prezent, centrala de la Işalniţa este deja oprită, iar în luna august sunt planificate opriri pentru două blocuri de 50 MW de la Govora. În total, țara mai dispune de patru centrale pe cărbune cu o capacitate semnificativă, având o capacitate instalată totală de 1.905 MW, depășind cu puțin capacitatea centralei nucleare de la Cernavodă.
Sistemul energetic românesc: risc de colaps?
În lumina acestor proiecte și modificări legislative, se ridică întrebări esențiale despre cât de pregătit este sistemul energetic românesc pentru consumul estimat în următorii zece ani. De asemenea, există temeri privind posibilitatea unui colaps total sau parțial. Guvernul român a decis să înăsprească legislația referitoare la centralele pe cărbune, introducând sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de închidere stabilite prin PNRR.
Excedentul de energie solară și paradoxurile acestuia
În ciuda dificultăților întâmpinate în sectorul energiei pe bază de cărbune, România a înregistrat recent un nou record în producția de energie solară, atingând 2.600 MW la prânz în data de 29 mai 2026. Această energie solară a acoperit aproximativ două treimi din consumul național. Cu toate acestea, paradoxal, pe parcursul orelor de vârf de producție solară, prețul energiei pe piața de electricitate scade drastic, atingând valori de până la 0,2 euro/MWh. Astfel, România exportă energie către Ungaria aproape fără costuri, utilizând la maxim capacitatea liniilor de interconectare.
Concluzie
Stratégia guvernului român de a obține o amânare pentru închiderea centralelor pe cărbune se justifică prin contextul complex al tranziției energetice și al necesarului de securitate energetică. Atragerea suportului de la Bruxelles devine o prioritate, având în vedere latențele în implementarea alternativelor energetice și provocările climatice cu care se confruntă Europa.
