Cum reușește Iranul să evite colapsul economic în ciuda inflației de 77%, sancțiunilor și războiului
În fața unei crize economice fără precedent, economia Iranului se confruntă cu provocări majore, consecințele sancțiunilor internaționale, conflictului militar și blocadei maritime fiind devastatoare. Deși inflația a atins 77%, iar țara traversează o recesiune profundă, Iranul continuă să își mențină funcționarea economică.
Conform unei analize realizate de Bloomberg, veniturile din exporturi au scăzut semnificativ, iar intrările de valută s-au redus drastic, afectând astfel stabilitatea economică a națiunii. Rialul a pierdut mult din valoare, ceea ce a dus la creșterea prețurilor pentru importuri și a intensificat dificultățile întâmpinate de populație.
Milioane de oameni suferă din cauza sărăciei, estimările arătând o contracție economică de 1,5% în 2025, iar Fondul Monetar Internațional prognozează o nouă scădere de 6,1% în 2026. Tot mai multe familii se văd nevoite să cumpere produse de bază în rate, acest lucru punând o presiune enormă asupra bugetului gospodăriilor.
În această perioadă critică, Omanul a ales să reziste presiunilor externe, refuzând să rupă legăturile cu Iranul, în ciuda amenințărilor şi sancțiunilor impuse de SUA. Aceste acțiuni internaționale contribuie și ele la complicațiile economice, iar atacurile recente dintre SUA și Iran sugerează o deteriorare continuă a relațiilor.
Impactul crizei este tot mai evident, cu circa un milion de locuri de muncă pierdute de la începutul conflictului. Proiectele Națiunilor Unite pentru Dezvoltare avertizează că 4,1 milioane de iranieni riscă să trăiască sub pragul internațional al sărăciei.
Blocada din Strâmtoarea Ormuz reprezintă o altă provocare majoră pentru economia Teheranului, întrucât a afectat sever exporturile de petrol și produse petrochimice, principala sursă de venit extern pentru țară. Producția de petrol a scăzut la cele mai scăzute niveluri din ultimu cinci ani, iar rezervele valutare sunt limitate, suficient doar pentru câteva luni de importuri.
Pe fondul tensiunilor interne, autoritățile iraniene au impus restricții severe asupra accesului la internet, acțiune ce a dus la pierderi economice estimate între 30 și 40 de milioane de dolari pe zi. Multe afaceri au fost suspendate sau închise, infrastructura țării fiind, de asemenea, afectată de bombardamentele din timpul conflictului.
În ciuda acestor dificultăți, economia Iranului nu s-a prăbușit complet datorită unui model de „economie de reziliență” dezvoltat de-a lungul decadelor. Țara a implementat strategii alternative pentru comerț, precum utilizarea companiilor-paravan și a rutelor comerciale prin Pakistan, Afganistan, Rusia și China. De asemenea, creșterea exporturilor de petrol înainte de conflict și prețurile ridicate ale energiei au contribuit semnificativ la stocarea de rezervă financiară, asigurând continuitatea funcționării economiei.
Chiar dacă un eventual acord de pace ar putea reduce presiunea asupra economiei, reconstrucția infrastructurii și revenirea la standardele anterioare de dezvoltare se preconizează că vor necesita ani de muncă și resurse financiare substanțiale.
