Licitațiile „la minim” blochează proiectele de infrastructură
În România, procesul de atribuire a contractelor de proiectare se bazează, în mod preponderent, pe criteriul prețului cel mai mic. Această abordare a dus la blocaje semnificative în derularea proiectelor de infrastructură, ceea ce a stârnit îngrijorări din partea specialiștilor din domeniu. Conform declarațiilor unui director din sector, licitațiile adjudecate la prețuri extrem de reduse, uneori chiar cu 20% sub valoarea estimată, au generat întârzieri majore, modificări contractuale și costuri suplimentare semnificative pentru stat.
Într-un context în care România se confruntă cu o situație alarmantă, în care proiectele câștigate la prețuri mici nu sunt implementate eficient, intervențiile sunt indispensabile. Aceste întârzieri frecvente, care afectează totodată calitatea lucrărilor, sunt un semnal de alarmă pentru autorități și pentru întreaga industrie.
Două tipuri de probleme în piață
Conform directorului companiei Aduro, piața de proiectare din România se confruntă cu probleme fundamentale: proiectele tehnice adesea sunt realizate fără studii complete efectuate în teren și se manifestă oferte extrem de subevaluate. Problema devine și mai complexă prin solicitările frecvente de creștere a valorii contractelor după semnarea lor, ceea ce subminează stabilitatea și predictibilitatea proiectelor.
Critici la adresa criteriului „prețul cel mai mic”
Cezar Șerban, expert în domeniu, argumentează că sistemul actual de achiziții publice favorizează dezechilibre structurale, sugerând că ar trebui să existe un mecanism de evaluare bazat pe performanța anterioară a firmelor. „Este greu de crezut că o investiție de peste 100 de milioane de euro poate fi susținută de un proiect evaluat la 200.000 de lei, ceea ce duce, în mod inevitabil, la complicații în execuție”, a subliniat acesta.
Propuneri pentru îmbunătățirea sistemului
Una dintre soluțiile propuse de Șerban este crearea unui registru al firmelor de proiectare, unde să se includă criterii de evaluare precum experiența, resursele umane disponibile și istoricul proiectelor finalizate. De asemenea, este crucială implementarea unor mecanisme de verificare mai riguroase în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale pentru elaborarea documentațiilor tehnice.
Impact asupra proiectelor majore
Calitatea proastă a proiectelor tehnice afectează direct durata de execuție și costurile investițiilor publice, în special în infrastructură. Proiecte care ar trebui finalizează în termeni de trei sau patru ani se transformă, din cauza deficiențelor, în lucrări care durează șapte sau zece ani. Creatorii de proiecte se confruntă, astfel, cu blocaje în șantier, iar costurile tot mai mari devin inevitabile.
Un apel la dialog
În concluzie, Cezar Șerban a subliniat necesitatea reglementării într-un mod echilibrat, în care calitatea să fie răsplătită, nu penalizată. El își manifestă disponibilitatea pentru un dialog deschis cu autoritățile publice și actorii din industrie, subliniind că o piață funcțională se poate stabili doar prin reguli clare și un parteneriat real între toate părțile implicate.
