STB, trimisă în insolvență
Consiliul General al Municipiului București a votat, în data de 21 iulie 2026, pentru aprobarea propunerii primarului general Ciprian Ciucu de a declanșa procedura de insolvență a Societății de Transport București (STB). Această decizie a fost susținută de 39 de voturi din totalul consilierilor, însă șapte dintre aceștia s-au abținut de la vot. Hotărârea permite conducerii STB să ceară oficial deschiderea procedurii de insolvență, care, conform legii, poate apărea doar printr-o decizie a judecătorului-sindic, după ce cererea va fi depusă la Tribunalul București.
Potrivit primarului Ciucu, insolvența este o măsură necesară pentru protejarea societății de executări silite, poprirea conturilor și acumularea de penalități ce ar putea afecta grav bugetul Capitalei. În timpul unei sesiuni, primarul a declarat că „fără insolvență, STB va intra direct în faliment”, subliniind importanța acestei acțiuni pentru asigurarea fondurilor necesare plății salariilor și funcționării eficiente a transportului public.
Contul datoriilor
Înainte de votul care a determinat declanșarea procedurii de insolvență, Ciprian Ciucu a adus în discuție datoriile acumulate de STB, care se ridică la aproximativ 1,72 miliarde de lei, din care 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, iar 402 milioane de lei sunt penalități. Primarul a acuzat conducerea anterioară a companiei că nu a virat integral taxele și impozitele către stat, ceea ce a condus la o situație financiară extrem de complicată.
De asemenea, există riscuri ca datoriile STB să atingă suma totală de 3 miliarde de lei, având în vedere litigiile comerciale și facturile neachitate către furnizori. Ciprian Ciucu și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că transferul de fonduri din bugetul Capitalei nu mai poate rezolva problemele financiare ale societății, aceasta acumulând datorii anuale semnificative, în ciuda subvențiilor constante de peste un miliard de lei destinate transportului public.
Insolvența ca mecanism de salvare
Este important de menționat că deschiderea procedurii de insolvență nu înseamnă suspendarea activității de transport public din București. Legea permite ca, în timp ce datoriile sunt evaluate, STB să continue să opereze, iar contractele în derulare să rămână în vigoare. Un administrator judiciar va analiza detaliile financiare ale companiei, inclusiv angajații și cheltuielile curente, totul sub supravegherea judecătorului-sindic și a creditorilor, cel mai mare creditor fiind ANAF.
Reguli și reglementări stipulează că, în cazul în care o reorganizare nu reușește, STB ar putea ajunge în faliment. Procedura de insolvență ar putea facilita restructurarea organigramei, renegocierea unora dintre contracte și chiar vânzarea de active neesențiale pentru a reduce datoriile și a adopta planuri de eșalonare a acestora.
Următorii pași
Conducerea STB va trebui să formalizeze decizia de insolvență și să prezinte documentele necesare Tribunalului București. Instanța va evalua dacă criteriile legale sunt respectate înainte de a decide deschiderea efectivă a procedurii. Până la pronunțarea tribunalului, STB va continua să funcționeze în regimul actual, dar după deschiderea formală a insolvenței, compania va intra într-o perioadă de observație, în timpul căreia se va analiza în detaliu posibilitatea de reorganizare și salvare a activității.
