Deconectarea manuală de la sistemul energetic în situații de criză, o măsură fără precedent în România. Dumitru Chisăliță (AEI): Nu s-a aplicat nici măcar în cazul unui blackout / În comunism era opusul.

Deconectarea manuală de la sistemul energetic: Măsură fără precedent în România

Măsura de deconectare manuală a marilor consumatori de energie, propusă în contextul unei crize energetice, este fără precedent în istoria României, conform observațiilor expertului Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Acesta a subliniat că o astfel de acțiune nu a fost niciodată aplicată pe scară națională, ci doar în mod local, ca răspuns la situații problematice punctuale, cum ar fi avariile accidentale.

În istoria recentă, chiar și în momente critice, cum ar fi blackout-ul din 10 mai 1977, România nu a recurs la deconectarea manuală, ceea ce face ca decizia actuală să fie cu atât mai inedită. Chisăliță a subliniat că, în comunism, deconectările erau efectuate cu scopul de a menține activitatea industriei, tăind curentul în principal de la consumatorii neproductivi, o strategie contrară celei de acum, în care se urmărește protejarea sistemului.

Ministerul Energiei a stabilit recent că, în cazul în care situația se deterioriază rapid, Transelectrica, operatorul național, poate aplica măsuri drastice, inclusiv deconectarea manuală, acestea fiind văzute ca intervenții de urgență pentru a preveni avarii majore în rețeaua electrică. Aceste măsuri vor fi activate doar în condiții strict reglementate și preconizate de legislația existentă.

În prezent, România se confruntă cu o alertă energetică din cauza reducerii semnificative a capacității de producție a energiei electrice, în special din surse nucleare și hidrocentrale. În această context, Guvernul a solicitat companiilor și cetățenilor să reducă voluntar consumul de energie, adoptând măsuri menite să asigure stabilitatea sistemului energetic național.

Dacă deconectarea manuală va deveni necesară, lista consumatorilor care ar putea fi afectați este confidențială, dar estimările sugerează că ar putea include aproximativ 50 până la 60 de companii energointensive. Printre cei mai mari consumatori se numără ALRO Slatina și ArcelorMittal Galați, situându-se în fruntea listei din România.

În final, expertul Chisăliță a subliniat importanța acestor măsuri excepționale, menționând că, deși există măsuri administrative preliminare pentru limitarea consumului de energie, există momente în care intervențiile manuale devin necesare pentru a proteja funcționarea sistemului electroenergetic național.