Criza energiei ar putea scumpi facturile românilor. Bușoi vorbește despre o creștere de 10-15%
România se confruntă cu o dependență crescută de importurile de energie electrică, acestea fiind achiziționate la prețuri considerabil mai mari. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că, în cazul în care situația pieței regionale se va prolonga, românii s-ar putea aștepta la o creștere a facturilor cu 10-15% în momentul renegocierii contractelor. Această estimare este susținută de faptul că prețurile de pe piața zilei următoare sunt între 2 și 2,5 ori mai mari decât cele stabilite prin contracte bilaterale.
Bușoi a explicat că, deși România reușește să vândă electricitate la prețuri fluctuante, nu poate garanta vânzarea integrală la prețuri extrem de scăzute. Prețurile de achiziție variază considerabil, cu unele ajungând și la 500 de euro per megawatt, însă media prețurilor rămâne semnificativ mai ridicată decât în trecut. În acest context, secretarul de stat a subliniat că efectele pe termen scurt asupra prețurilor consumatorilor nu ar fi semnificative dacă criza se va închide în 10 sau 14 zile, dar o criză prelungită ar putea amplifica creșterile de prețuri.
Întrebările privind capacitatea României de a importa suficientă energie continuă să persiste. Cristian Bușoi a prezentat un plan de urgență în cazul în care volumul de importuri va deveni insuficient. Una dintre măsuri include activarea unor grupuri energetice de rezervă, cum ar fi grupul Rovinari 4, cu o capacitate de 330 MW, care ar putea fi disponibil în momente critice. Cu toate acestea, Bușoi a fost precaut, subliniind că pornirea grupului nu este avantajoasă din punct de vedere economic datorită costurilor ridicate asociate cu producția de energie din cărbune, inclusiv a certificatelor de CO2.
În plus, Bușoi a abordat problema utilizării energiei hidro, subliniind necesitatea de a gestiona cu atenție resursele de apă disponibile în lacurile de acumulare, având în vedere incertitudinile meteorologice legate de precipitații. “Trebuie să folosim apa din acumulări pentru orele de vârf, reducând astfel importurile și compensând potențiale pierderi de capacitate energetică,” a declarat acesta.
În concluzie, România se află într-o situație delicată în ceea ce privește securitatea energetică, iar criza actuală ar putea avea consecințe economice semnificative pentru cetățeni. Cu o strategie fiscală și energetică adecvată, autoritățile competente pot gestiona aceste provocări, dar rămâne de văzut cum vor evolua circumstanțele pe piața energetică în viitorul apropiat.
