Mugur Isărescu: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”
Într-un context economic tot mai complexe, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a expus recent în cadrul unui raport oficial perspectivele economice pentru următorii ani, subliniind o schimbare ușoară în prognoza inflației pentru finalul anului 2026, care a fost revizuită de la 5,5% la 6,1%. Această ajustare a fost influențată de fenomenele meteorologice extreme, inclusiv canicula și seceta, care au afectat decisiv sectorul agricol și energetic.
Ciclul de stagnare economică
Isărescu a evidențiat faptul că economia României nu va cunoaște o revenire rapidă, menționând o scădere a puterii de cumpărare a populației și stagnarea creditării pentru consum personal, ca fiind factori care contribuie la acest climat pesimist. În același timp, industria se confruntă cu provocări semnificative, iar încrederea consumatorilor continuă să fie scăzută. Această stagnare economică, paradoxal, ar putea facilita în lupta BNR împotriva inflației.
O privire asupra inflației și a puterii de cumpărare
Inflația anuală a reușit să scadă la 8,2% în iulie, în coborâre față de 10,4% în iunie, dar BNR manifestă o abordare prudentă în previziunile pentru sfârșitul anului, considerând că procesul de dezinflație va continua. „Prognoza noastră arată o scădere rapidă și puternică a inflației către sfârșitul anului”, a declarat Isărescu, care a subliniat însă că cererea internă scăzută va continua să reprezinte o problemă pentru economie.
Disparități între comportamentul populației și cel al companiilor
Guvernatorul BNR a menționat o discrepantă din ce în ce mai marcantă între creditarea populației, care stagnează în domeniul împrumuturilor personale și al locuințelor, și sectorul corporate, care continuă să se împrumute masiv. Astfel, în timp ce creditele pentru consumatori au fost nevralgic afectate de dobânzile ridicate și de pierderea încrederii, companiile beneficiază de creșteri de peste 20% în domeniul creditării.
Importanța fondurilor europene
Investițiile rămân esențiale, însă Isărescu a insistat asupra importanței absorbției fondurilor europene pentru revitalizarea economică a României. „Creșterea potențialului productiv al economiei depinde de intensificarea absorbției fondurilor europene, iar apelurile pentru măsuri concrete în acest sens trebuie să continue”, a afirmat el.
Efectele vremii extreme asupra prețurilor
Isărescu a discutat și despre impactul caniculei și al secetei asupra prețurilor energiei, afirmând că aceste condiții climatice au exacerbat scumpirile, afectând în mod special tarifele la electricitate. Se remarcă cum aceste evenimente naturale au influențat grav sectorul energetic, lucru ce a condus BNR să-și modifice prognoza și să ia în considerare aceste riscuri în estimările viitoare.
Perspectivele de viitor ale inflației
În ciuda ajustărilor prognozelor, BNR rămâne optimistă în privința reveniri inflației spre țintă, așteptând ca aceasta să se stabilizeze în intervalul destinat între 2,5% ±1 punct procentual până în trimestrul IV al anului 2027. Această tranziție va fi influențată de dispariția, din calcule, a efectelor mai multor șocuri economice din ultimii ani.
Concluzii asupra strategiei economice
Deși România se confruntă cu multe provocări, mesajul guvernatorului Isărescu a fost unul clar: economiile locale trebuie să se adapteze la noi realități economice, iar BNR va continua să supravegheze atent evoluția piețelor și a indicatorilor economici, fără a pierde din vedere stabilitatea și sustenabilitatea pe termen lung.
