UE permite deficit bugetar suplimentar pentru securitate energetică
Într-o mișcare semnificativă pentru politica fiscală europeană, Uniunea Europeană a aprobat un deficit bugetar suplimentar destinat securității energetice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat pentru Mediafax că actuala echipă de specialiști analizează orientările adoptate de Executivul de la Bruxelles, având în vedere necesitatea de a solicita informații suplimentare. Scopul este de a identifica măsurile de securitate energetică care ar putea beneficia de o mai mare flexibilitate fiscală.
Detalii de la Bruxelles
Reprezentanții Comisiei Europene au subliniat că statele membre ale Uniunii trebuie să trimită o listă inițială cu măsurile de securitate energetică pe care au în vedere implementarea și care ar putea justifica abaterile fiscale. Comisia va evalua fiecare cerere în parte, decizând dacă se poate extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii naționale pentru apărare și în cazul acestor măsuri de securitate energetică.
Contextul și scopul flexibilității fiscale
Această flexibilitate fiscală a fost anunțată în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european din 3 iunie 2026, ca o reacție la recentele conflicte din Orientul Mijlociu. Măsurile bugetare adoptate după 28 februarie 2026 vor putea benefica de această flexibilitate, care are scopul de a întări reziliența sistemului energetic din Europa și de a accelera tranziția de la combustibilii fosili.
Plafonul pentru măsuri de securitate energetică
Comisia a stabilit că, în cadrul acestui nou cadru, abaterile permise nu vor depăși 1,5% din PIB. În plus, măsurile specifice pentru securitatea energetică trebuie să fie limitate la 0,3% din PIB pe an și cumulativ la 0,6% din PIB în limitele plafonului global. Flexibilitatea va fi disponibilă pentru perioada 2026-2028.
Eligibilitatea măsurilor propuse
Comisia Europeană a menționat că măsurile eligibile trebuie să fie finanțate la nivel național și să aibă un impact bugetar direct. De asemenea, se așteaptă ca acestea să fie concepute astfel încât să maximizeze efectul dorit și să minimizeze costurile. O listă de măsuri potențial eligibile a fost propusă, însă evaluarea va fi efectuată individual, permițând o analiză detaliată a fiecărui caz în parte.
Preocupările legate de stimularea cererii de combustibili fosili
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a avertizat că această flexibilitate fiscală nu ar trebui să sprijine utilizarea combustibililor fosili. A subliniat că măsurile propuse trebuie să se concentreze pe reducerea dependenței de aceste resurse, pentru a evita creșterea prețurilor la energie și cheltuieli suplimentare fără un beneficiu real pe termen lung.
Clarificări privind clauza derogatorie națională
Purtătorul de cuvânt al Comisiei a clarificat faptul că nu se creează o nouă clauză derogatorie națională pentru securitatea energetică, ci se extinde domeniul de aplicare al clauzei deja existente pentru cheltuielile de apărare. Aceasta înseamnă că statele membre pot solicita activarea clauzei doar în contextul cheltuielilor pentru apărare și măsurile de securitate energetică.
Concluzie
Până în prezent, 18 state membre au activat clauza derogatorie națională pentru cheltuieli de apărare din 8 iulie 2025, răspunzând în acest fel amenințărilor de securitate emergente. Acum, cu această nouă oportunitate de flexibilitate, statele membre sunt încurajate să identifice și să propună măsurile necesare pentru a întări securitatea energetică, contribuind astfel la stabilitatea economică regională.
