Ministerul Energiei propune trei perimetre eoliene offshore în Marea Neagră
Ministerul Energiei a lansat o propunere pentru concesionarea a trei perimetre eoliene offshore în Marea Neagră, având o capacitate totală de 3,1 GW. Proiectul, care a fost publicat cu o întârziere de mai bine de 16 luni, marchează un pas semnificativ în dezvoltarea energiei eoliene în România. Aceste perimetre reprezintă oportunități majore pentru producția de energie electrică, aducând un potențial considerabil de dezvoltare a capacităților eoliene offshore, promovat prin legislația națională începând cu mai 2024.
Lista cu primele trei perimetre a fost făcută publică într-un act de transparență decizională de către minister. Desigur, întârzierile în publicarea acestui proiect sunt legate de provocările financiare întâmpinate în identificarea și evaluarea zonelor potrivite pentru instalarea turbinelor eoliene. Mulți operatori economici au manifestat un interes semnificativ în aceste concesiuni, dar planurile nu au putut fi implementate la timp din cauza lipsei resurselor financiare necesare.
Conform notei de fundamentare anexate proiectului, capacitatea celor trei perimetre este distribuită astfel: unul având 1.900 MW și două de câte 600 MW fiecare. Aceasta reprezintă o capacitate mai mare decât cea a centralei nucleare de la Cernavodă, care este închisă din 13 august 2026. Ministerul a stabilit, prin „Strategia energetică a României 2025-2035″, un obiectiv ambițios de a instala o capacitate eoliană offshore de 3 GW până în 2035, care sporește perspectivele energetice ale țării.
Zona selectată pentru aceste perimetre a fost analizată și considerată potrivită pentru instalarea turbinelor cu fundații fixe, folosind tehnologiile actuale, fără a compromite zonele cu sensibilitate ecologică.
Potențialul energetic al Mării Negre
Conform studiilor realizate de Banca Mondială, zona Mării Negre oferă o resursă eoliană semnificativă, estimându-se un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW. Aceasta valoare corespunde puterii instalate a 54 de centrale nucleare de la Cernavodă. Analiza arată că din acest total, aproximativ 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar restul de 54 GW folosind tehnologii flotante.
Obiectivul de a dezvolta o capacitate eoliană de 3 GW până în 2035 este perceput ca fiind moderat, iar dacă se vizează o dezvoltare mai rapidă, se estimează că se pot atinge până la 7 GW, aspect care ar putea acoperi o porțiune semnificativă din necesarul energetic al țării.
Impactul pozitiv pe care această dezvoltare l-ar avea asupra economiei românești se traduce prin atragerea de investiții, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și generarea de locuri de muncă, cu o valoare adăugată estimată între 16 și 27 miliarde de euro.
Etapele legislative
România trebuie să finalizeze anumite etape legislative pentru a putea beneficia de prima producție de energie eoliană offshore în următorii ani. Integritatea acestui proces va depinde de elaborarea Legii nr. 121/2024, care stipulează cadrul legal pentru energia eoliană offshore. Aceasta va include aprobarea de către Guvern a listei perimetrelor ce pot fi concesionate, cu coordonate geodetice precise, până la 31 martie 2025.
De asemenea, ministerul a inițiat discuții publice pentru Termenii de Referință în ceea ce privește identificarea zonelor adecvate pentru eoliene offshore, în urma cărora s-au primit 21 de expresii de interes. Aceste proceduri sunt esențiale pentru finalizarea acestui demers legislativ și pentru asigurarea fondurilor necesare implementării proiectelor.
Concluzie
Proiectul de aprobat al celor trei perimetre eoliene offshore reprezintă un pas important pentru România în direcția diversificării mixului energetic și îmbunătățirii securității energetice. Totodată, va deschide drumul pentru crearea unui mediu favorabil de business în sectorul energiei regenerabile, consolidând astfel poziția țării în tranziția spre un sistem energetic mai sustenabil.
