Trei modele prin care România își protejează biodiversitatea: de la pajiști și ecoducte la infrastructură critică
În România, protejarea biodiversității capătă forme concrete prin proiecte care combină conservarea naturii cu activitatea umană. Trei exemple relevante – pajiștile cu înaltă valoare naturală din sudul Transilvaniei, ecoductele pentru fauna sălbatică și refugiul de biodiversitate dezvoltat în jurul unei stații de tratare a apei – arată că dezvoltarea și natura pot evolua împreună.
Primul model vine din sudul Transilvaniei, unde Fundația ADEPT Transilvania lucrează din 2004 alături de comunitățile rurale pentru conservarea peisajelor agricole cu Înaltă Valoare Naturală. Aproximativ jumătate din cele 4 milioane de hectare de pășuni și fânețe ale României fac parte din astfel de peisaje, comparativ cu circa 30% dintre terenurile agricole la nivel european. Unele pajiști reunesc peste 50 de specii de plante pe suprafețe restrânse. Zona Târnava Mare a devenit cel mai mare sit agricol Natura 2000 din România, iar inițiativele derulate împreună cu fermierii locali susțin administrarea pajiștilor, produsele locale și economia rurală.
Al doilea model vizează conectivitatea habitatelor. În Europa, 19% dintre speciile de păsări sunt amenințate sau aproape amenințate cu dispariția, iar în România procentul ajunge la 27% în rândul speciilor de păsări cuibăritoare evaluate. Din 1991, Grupul Milvus contribuie la protejarea patrimoniului natural prin monitorizarea speciilor și a rutelor de migrație, gestionarea habitatelor, programe de educație și acțiuni de salvare și reabilitare. Peste 3.000 de animale au fost salvate și reabilitate prin programele organizației. Grupul derulează și proiecte dedicate ursului brun și altor mamifere mari, inclusiv prin dezvoltarea ecoductelor – pasaje care permit animalelor să traverseze în siguranță drumurile și căile ferate și contribuie la păstrarea conectivității dintre habitate.
Cel de-al treilea model s-a dezvoltat la marginea Bucureștiului, la Stația de tratare a apei potabile Arcuda, prima de acest tip din Capitală și una dintre primele din România. Stația tratează zilnic aproximativ 500.000 de metri cubi de apă captată din râul Dâmbovița. Pe cele 136 de hectare ale amplasamentului au fost identificate 385 de specii de plante, 49 de specii de păsări și trei habitate protejate de interes comunitar. Prin gestionarea habitatelor, controlul speciilor invazive și politica „zero pesticide”, Apa Nova București contribuie la menținerea echilibrului ecologic al sitului, demonstrând că infrastructura critică și natura pot coexista.
„Biodiversitatea nu este un element de decor al dezvoltării, ci infrastructura naturală de care depind apa pe care o bem, resursele pe care le folosim și reziliența comunităților noastre. Miza nu mai este doar să limităm impactul asupra naturii, ci să integrăm protejarea și regenerarea ecosistemelor în modul în care ne desfășurăm și dezvoltăm activitatea, zi de zi. Arcuda demonstrează foarte concret că acest lucru este posibil: o infrastructură care deservește milioane de oameni poate fi, în același timp, un refugiu pentru biodiversitate. Iar acesta este tipul de progres de care avem nevoie: unul în care dezvoltarea și natura nu concurează pentru același spațiu, ci evoluează împreună”, a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.
Cele trei povești pornesc de la realități diferite, dar transmit același mesaj: biodiversitatea nu există separat de oameni. De la practicile comunităților rurale și conectarea habitatelor, până la modul în care este gestionată infrastructura unui oraș, protejarea naturii înseamnă și protejarea relațiilor care permit speciilor, habitatelor și comunităților să existe împreună. Platforma „Romania Unfolds”, inițiată de Veolia România, dedică cel de-al șaptelea episod al miniseriei documentare Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 15 – Viața terestră, aducând în prim-plan inițiative locale care transformă principiile dezvoltării durabile în acțiuni concrete.
