România se îndreaptă spre o „policriză” cu 12 manifestări suprapuse, avertizează AEI
România nu se îndreaptă spre 12 crize distincte, ci spre o singură „policriză”, cu 12 manifestări care se pot alimenta reciproc, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Potrivit acestuia, noul Guvern nu va trebui să gestioneze douăsprezece crize separate, ci să intervină asupra cauzelor comune: lipsa capacităților disponibile, dependența de importuri, sărăcia energetică, instabilitatea fiscală, investițiile întârziate și lipsa de transparență. Expertul susține că, din toamna acestui an, vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc, iar unele crize sunt aproape certe, în timp ce altele se vor declanșa doar în cazul unei ierni reci, al unor incidente tehnice ori al unor noi șocuri geopolitice.
Criza energiei electrice și cea a gazelor
Președintele AEI afirmă că criza energiei electrice va fi „o criză de preț”, pentru că România nu duce lipsă de capacități instalate pe hârtie, ci de putere controlabilă disponibilă în anumite ore. Printre problemele care se suprapun se numără capacitățile pe cărbune îmbătrânite, centralele pe gaze insuficiente sau întârziate, hidroenergia dependentă de refacerea rezervelor de apă, reactoarele nucleare expuse opririlor planificate sau accidentale și rețelele cu congestii. Expertul nu anticipează un blackout național, dar spune că sunt posibile prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică și întreruperi locale provocate de vreme.
În cazul gazelor, depozitele României erau la începutul lui septembrie în jur de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut. Chisăliță arată că problema reală nu este cantitatea anuală, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci. Criza fizică poate apărea dacă se suprapun o iarnă mai rece decât cea precedentă, depozite insuficient umplute, cerere regională mare, reducerea unor surse de import și producție electrică mare pe gaze.
Motorina, fiscalitatea și costul banilor
Potrivit președintelui AEI, benzina afectează direct populația, dar motorina afectează întreaga economie: agricultură, construcții, transport de marfă, distribuție alimentară, servicii publice și industrie. România depinde de țiței importat, de rafinarea acestuia și de importuri directe de produse petroliere, iar la începutul lui septembrie statul a fost deja nevoit să majoreze reducerea temporară a accizei la motorină.
Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Statul va trebui simultan să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari, să cofinanțeze investițiile europene și să reducă deficitul. În privința costului banilor, S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, iar Chisăliță susține că adevărata criză poate fi costul crescut al banilor înainte de o eventuală retrogradare.
Criza alimentară și alte vulnerabilități
Seceta și căldura au lovit porumbul și culturile de primăvară din România, iar efectele vor apărea cu întârziere în furaje, carne și lactate, uleiuri, produse procesate, costurile fermelor și despăgubirile solicitate bugetului. La aceasta se adaugă criza apei: nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația, hidroenergia și răcirea unor capacități energetice.
Președintele asociației nu exclude nici criza lichidității companiilor, care ar putea duce la creșterea insolvențelor și la arierate între companii, criza investițiilor publice, criza fondurilor europene, sărăcia energetică, imposibilitatea unor gospodării de a plăti simultan energia, alimentele și ratele, precum și criza încrederii, care creează teren pentru proteste, populism, radicalizare și blocarea reformelor. „Iarna 2026/2027 poate deveni momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică, iar criza economică într-o criză socială și politică”, adaugă Chisăliță.
Cele 12 măsuri propuse de AEI
Asociația propune 12 măsuri pentru prevenirea „policrizei”: program accelerat pentru putere controlabilă; plan național de securitate a gazelor; rezervă strategică și plan de continuitate pentru carburanți; protecție socială țintită, nu plafonare generală; sprijinirea contractării energiei pe termen lung și reducerea dependenței de piața spot; pact fiscal pentru energie și investiții; protejarea investițiilor esențiale; plan pentru lichiditatea economiei; program național pentru apă, agricultură și securitate alimentară; scut pentru fondurile europene și proiectele strategice; program național de eficiență energetică; transparență publică săptămânală și avertizare timpurie.
