Inteligența artificială și investițiile în centre de date: pozițiile SUA, UE și României

0
Inteligența artificială și investițiile în centre de date: pozițiile SUA, UE și României

Inteligența artificială și cursa pentru centrele de date. Unde se situează SUA, UE și România

Inteligența artificială are potențialul de a rescrie raporturile de putere la nivel mondial, iar centrele de date au devenit infrastructura esențială a acestei noi economii. Claudiu Cazacu, consultant de strategie, explică mizele luptei globale pentru supremație în acest domeniu și de ce este important ca Europa, și în special România, să nu piardă trenul dezvoltării centrelor de date, descrise drept adevărate „rafinării” pentru această resursă valoroasă.

Agenții de inteligență artificială sunt pe cale să schimbe modul în care relaționăm cu furnizorii de bunuri și servicii: de la comanda de mâncare, pregătirea unei vacanțe sau cumpărături, până la alegerea traseului optim între două puncte. În companii, agenții pot prelua sarcini specifice sau pot fi grupați în suite după abilități, transformând munca de birou. Următorul pas este trecerea în lumea fizică, sub forme de roboți. Pentru toate acestea, centrele de date sunt „rafinăriile” care alimentează inteligența artificială; fără expansiunea lor, capacitatea modelelor de a răspunde, raționa sau automatiza sarcini ar ajunge rapid la saturație.

Costuri și consum de energie

Un centru de date de 1 GW ar consuma 8,76 TWh pe an. La un preț industrial de 0,092 USD/kWh, factura anuală ar fi de circa 805,9 milioane de dolari. În Europa, la 0,1837 EUR/kWh, costul ar urca la 1.609,2 milioane de EUR. Construcția unui centru de 1 GW în SUA este estimată la 5 miliarde de dolari. Diferențele de operare date de energia mai scumpă au impulsionat investiții în țările nordice. Google a semnat un contract pe 22 de ani pentru jumătate din energia centralei nucleare finlandeze Loviisa, parte a unor investiții estimate la 13 miliarde de EUR în Finlanda.

Abordările SUA și UE

În SUA, abordarea este condusă de nevoia hyperscalerilor de a procesa volume imense de date, atât prin centre proprii, cât și prin capacități închiriate. Investițiile totale sunt estimate la 700 de miliarde de dolari anul acesta și 1.000 de miliarde de dolari anul viitor. Extinderea ar putea fi frânată de opoziția locuitorilor sau de energia disponibilă.

În Europa, o inițiativă la nivelul UE oferă fonduri de 10 miliarde EUR și estimează deblocarea altor cel puțin 20 de miliarde de EUR, utilizabile pe parcursul mai multor ani. Asociația europeană a centrelor de date estimează investiții medii anuale de 25-26 miliarde de EUR până în 2031. Europa rămâne mult în urma SUA, cu sume de 20-30 de ori mai mici. Procesul lent de autorizare și prețul ridicat al energiei limitează competitivitatea continentului. Comisia Europeană propune un sistem de rating pentru transparența utilizării apei și energiei, ceea ce reduce opoziția publică. Europa depinde însă de furnizori externi pentru procesoarele grafice și echipamentele de ultimă generație. Are avantaje la nivelul cercetătorilor și al datelor, dar are nevoie de un nivel minim de dimensionare și eficiență economică.

România și proiectul Black Sea AI Gigafactory

În România, capacitatea instalată în centre de date se situa la aproximativ 0,1 GW, în bună parte capacitate clasică, nu focalizată pe AI. Mai multe centre finanțate privat ar putea dubla această capacitate în următorii ani. Un centru de 42 MW este în autorizare la Afumați.

Planul național al unui centru masiv, cu 20.000 GPU, scalabil până la 100.000 GPU și o putere totală de 1 GW, în cadrul proiectului Black Sea AI Gigafactory, a stârnit interesul unor companii dintr-o arie geografică extinsă. Finanțarea pentru proiectul care ar urma să coste peste 5 miliarde de EUR nu este asigurată. Contribuția națională pentru prima etapă, de 200 milioane de EUR, nu a fost confirmată, iar termenul este 12 noiembrie 2026.

Proiectul ar aduce beneficii majore dacă se vor găsi resursele și voința administrativă. România are o bază favorabilă prin infrastructura de comunicații și resursele de capital uman, dar are nevoie de investiții masive în energie – producție, stocare și transport. Inițiativele private ar fi încurajate de un preț competitiv al energiei electrice. Proiecte precum gigafabricile de AI susținute de capital european ar pune țara pe harta tehnologică a viitorului, iar costul de operare va fi determinant pentru competitivitatea economică în deceniile următoare.