Exporturile Chinei accelerează puternic în septembrie
Exporturile Chinei au crescut cu 36,3% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului anterior, marcând cel mai rapid ritm de creștere din februarie și depășind așteptările economiștilor. Datele, publicate miercuri, 14 octombrie, de autoritățile vamale chineze, arată o accelerare semnificativă după avansul de 25% din august. Importurile au crescut și ele, cu 31% în septembrie, comparativ cu 28,2% în luna precedentă.
Excedent comercial de 938 de miliarde de dolari în nouă luni
În septembrie, China a înregistrat un excedent comercial de 133,5 miliarde de dolari, față de 119,1 miliarde de dolari în august. În perioada ianuarie-septembrie, excedentul cumulat a ajuns la 938 de miliarde de dolari. Dacă tendința se menține, Beijingul ar putea depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit în 2025.
Performanța comercială este cu atât mai notabilă cu cât economia chineză se confruntă în continuare cu un consum intern slab, investiții reduse și probleme persistente în sectorul imobiliar.
Semiconductori și automobile, motoarele expansiunii
Produsele tehnologice rămân principalul motor al expansiunii comerciale chineze. Valoarea exporturilor de semiconductori a crescut cu 108,1% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Exporturile de echipamente pentru procesarea automată a datelor și componente aferente au avansat cu 54,6%, iar industria auto a înregistrat o creștere de 54,3%, susținută de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride produse în China.
Europa, sub presiunea importurilor chinezești
Creșterea exporturilor chinezești provoacă îngrijorare în Uniunea Europeană, unde producătorii locali se confruntă cu o concurență tot mai puternică. Deficitul comercial al UE în relația cu China depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a vizitat recent Beijingul, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez, Wang Wentao. În urma discuțiilor, cele două părți au ajuns la un acord comercial interimar care include reducerea la jumătate, în următorii ani, a importurilor de automobile hibride chinezești în Uniunea Europeană.
Ecaterina Bigos, strateg senior la BNP Paribas Asset Management, avertizează că presiunile europene vizează direct exporturile chinezești cu valoare ridicată. În același timp, Statele Unite continuă o investigație privind capacitățile industriale excedentare ale Chinei și ale altor parteneri comerciali, deși Washingtonul și Beijingul au convenit recent prelungirea armistițiului comercial.
Deprecierea yuanului și competitivitatea produselor chinezești
Un alt factor care contribuie la competitivitatea exporturilor chinezești este deprecierea yuanului în raport cu dolarul și alte monede. O monedă mai slabă poate face produsele chinezești mai ieftine pentru cumpărătorii din străinătate, accentuând dezechilibrele comerciale. Autoritățile de la Beijing resping însă ideea că ar urmări obținerea unor avantaje prin devalorizarea monedei, susținând că succesul exporturilor este rezultatul competitivității industriei naționale.
Eswar Prasad, profesor de economie și politică comercială la Universitatea Cornell, avertizează că numeroase economii cu perspective slabe de creștere se tem că industriile proprii ar putea fi copleșite de produsele chinezești.
Riscuri: încetinirea investițiilor în AI și dependența de piețele occidentale
Deși Beijingul încearcă să își extindă exporturile către Asia de Sud-Est și America Latină, piețele occidentale rămân esențiale. Ecaterina Bigos consideră că diversificarea destinațiilor comerciale nu poate înlocui integral cererea din Occident.
Un alt risc este legat de investițiile globale în inteligența artificială, care susțin cererea pentru semiconductori și echipamente tehnologice. Max Zenglein, economist senior pentru Asia-Pacific la The Conference Board, apreciază că o încetinire a investițiilor mondiale în AI ar putea afecta exporturile chinezești chiar mai puternic decât restricțiile comerciale.
FMI: exporturile nu pot compensa toate problemele economiei chineze
Guvernul de la Beijing și-a stabilit pentru 2026 o țintă de creștere economică între 4,5% și 5%. Fondul Monetar Internațional a redus însă prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea anterioară, avertizând că performanța exporturilor nu poate compensa integral slăbiciunile economiei interne. Autoritățile chineze au introdus recent măsuri de stimulare, inclusiv subvenții pentru plata dobânzilor la creditele ipotecare.
China urmează să publice săptămâna viitoare datele privind evoluția economiei în trimestrul iulie-septembrie, care vor arăta în ce măsură exporturile au susținut creșterea economică.
