România, între creștere record la București și contracții economice în două regiuni
România apare simultan la ambele extreme ale evoluției economice regionale din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi, 22 octombrie, de Eurostat. Analiza compară produsul intern brut real din 2024 cu nivelul din 2019, ultimul an dinaintea pandemiei de COVID-19, pentru 244 de regiuni europene.
Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere economică reală de 33% între 2019 și 2024, al treilea cel mai mare avans din Uniunea Europeană. Performanța depășește cu mult media UE, unde economia a crescut cu 5,6% în același interval.
Doar două regiuni din Irlanda au avut rezultate mai bune: Eastern and Midland, care include capitala Dublin, cu cea mai mare creștere din UE, de 38%, și Northern and Western, cu un avans de 36,4%. București-Ilfov a depășit Malta, cu 32,9%, și regiunea franceză Mayotte, cu 32,1%.
Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre cele mai afectate regiuni din UE
La polul opus, două regiuni românești se numără printre cele doar cinci din Uniunea Europeană care au înregistrat contracții economice de două cifre. În Sud-Muntenia, PIB-ul real a scăzut cu 13,5% între 2019 și 2024, iar în Sud-Vest Oltenia contracția a fost de 11,3%.
Cele mai mari scăderi din UE au fost consemnate în Yugoiztochen, din Bulgaria, cu o reducere de 20,5%, în Dytiki Makedonia, din Grecia, cu 18%, și în Groningen, din Țările de Jos, cu 14%. Sud-Muntenia ocupă astfel locul al patrulea în clasamentul celor mai mari contracții economice, iar Sud-Vest Oltenia locul al cincilea.
Ce arată datele la nivel european
La nivelul Uniunii Europene, produsul intern brut real a fost cu 5,6% mai mare în 2024 decât în 2019. Din cele 244 de regiuni analizate, 197 au înregistrat creșteri economice, iar în 46 activitatea economică s-a situat sub nivelul anului 2019. O singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, a avut o evoluție staționară.
Aproape toate regiunile care includ capitalele statelor membre au raportat creșteri economice în perioada analizată. Singura excepție a fost Helsinki-Uusimaa, regiunea capitalei Finlandei, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.
Limitele comparației
Datele Eurostat evidențiază amploarea decalajelor de evoluție economică dintre regiunile aceleiași țări. În timp ce București-Ilfov a înregistrat o creștere de șase ori mai mare decât media UE, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia nu au reușit să revină în 2024 la nivelul activității economice din 2019.
Comparația utilizează PIB-ul real, indicator care măsoară evoluția producției economice după eliminarea efectului modificării prețurilor. Prin urmare, procentele nu reprezintă creșteri sau scăderi ale salariilor, ale veniturilor gospodăriilor ori ale nivelului de trai, iar datele nu arată în mod direct cauzele diferențelor dintre regiuni.
Analiza folosește clasificarea statistică europeană NUTS 2, utilizată pentru compararea teritoriilor din statele membre. Cifrele provin din ediția 2026 a anuarului regional Eurostat, iar instituția precizează că unele date statistice pot fi actualizate ulterior publicării analizei.
