Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani, sub nivelul minim la matematică
România se confruntă cu rezultate slabe la testele PISA 2025: 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar 48% se află sub acest prag la citire. La nivel european, aproximativ o treime dintre adolescenți întâmpină dificultăți la citire și matematică, iar unul din patru nu are competențele minime la științe. În acest context, Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea educației, prezentat la Bruxelles de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu.
Alianțe școlare europene, finanțate cu un milion de euro fiecare
Comisia Europeană propune înființarea a 100 de Alianțe Școlare Europene noi în fiecare an, fiecare putând beneficia de o finanțare de un milion de euro. Banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea și testarea unor metode de predare care să îi ajute pe copii să dobândească cunoștințele necesare în viața de zi cu zi. Proiectele vor viza cinci domenii: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și educație civică, cu atenție specială pentru copiii din medii dezavantajate. România participă deja la etapa-pilot prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, în cadrul unei inițiative finanțate cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
O rețea de sprijin pentru școli ar putea deveni funcțională în primul trimestru al anului 2027, cu proiecte-pilot în 30 de regiuni europene. Profesorii și directorii vor primi îndrumare pentru sprijinul emoțional acordat elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale la clasă.
România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un an
Numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar românesc a scăzut cu aproape 5.000 într-un singur an, în timp ce numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000. Situația vine după majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora. Deficitul de profesori afectează 25 dintre cele 27 de state membre, iar numai unul din cinci dascăli consideră că poate influența deciziile privind politicile educaționale. Bruxelles-ul propune o Agendă a Profesorilor Europeni și programul Academiile Profesorilor 2.0, destinat pregătirii cadrelor didactice și dezvoltării de instrumente digitale care să reducă timpul pierdut cu activitățile administrative.
Certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani
Începând cu anul școlar 2027-2028, ar urma să fie testat un certificat de competențe AI pentru elevii de 15 ani. Acesta va verifica nu doar capacitatea de a folosi aplicații precum chatboturile, ci și identificarea informațiilor false, recunoașterea conținutului manipulator și înțelegerea momentelor în care o problemă trebuie rezolvată fără ajutorul tehnologiei. Potrivit Eurostat, 63,8% dintre europenii cu vârste între 16 și 24 de ani au utilizat inteligența artificială generativă în 2025, iar în România aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani folosesc cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI pentru învățare. Statele membre vor putea colabora în cadrul unui nou mecanism european, EDU-EDIC, pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale educaționale și protejarea datelor elevilor.
Învățământul profesional, mult sub media europeană
Doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, au beneficiat de cel puțin o lună de pregătire la locul de muncă în timpul studiilor, față de 66% la nivelul Uniunii Europene. Pentru reducerea decalajului, Comisia Europeană propune dezvoltarea programelor de ucenicie și colaborarea dintre școli și companii, inclusiv firmele mici. Din 2027 ar putea fi testat un accelerator european de formare profesională, cu cursuri scurte adaptate nevoilor angajatorilor.
Cine finanțează noile măsuri
Organizarea școlilor, stabilirea programelor și finanțarea sistemelor educaționale rămân în responsabilitatea fiecărui stat membru. Uniunea Europeană poate sprijini cooperarea dintre țări și finanța proiecte comune. În 2024, administrațiile publice din statele membre au cheltuit aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, echivalentul a 4,8% din PIB-ul Uniunii. Pentru perioada 2021-2027 sunt deja alocate circa 150 de miliarde de euro pentru educație și dezvoltarea competențelor, inclusiv prin Erasmus+ și Fondul Social European Plus. Aplicarea concretă a măsurilor depinde însă de deciziile autorităților naționale.
