Statul român a câștigat definitiv procesele cu ONG-ul care a contestat gazoductul Tuzla – Podișor
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 4 noiembrie, recursurile formulate de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj și de Transgaz în dosarul privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podișor, menținând astfel soluția favorabilă statului român. Decizia a fost anunțată de Ministerul Energiei.
Instanța supremă a respins ca nefondate atât recursul principal al asociației, cât și recursul incident al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A., confirmând sentința Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025. Atunci, judecătorii admiseseră excepția prescripției dreptului material la acțiune, constatând că Bankwatch formulase mai multe plângeri prealabile succesive, cu același obiect, pentru a menține deschisă calea unei acțiuni în anulare.
În litigiu, statul român a fost reprezentat de Transgaz – constructorul gazoductului și operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale –, de Ministerul Energiei și de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, în calitate de pârâte.
Un proiect strategic de peste 500 de milioane de euro
Gazoductul Tuzla – Podișor are o valoare de peste 500 de milioane de euro și o lungime de aproximativ 308 km. Conducta este deja finalizată și pusă în funcțiune de Transgaz din octombrie anul trecut și va prelua gazele din perimetrul Neptun Deep, introducându-le în Sistemul Național de Transport.
Producția din Neptun Deep, investiție de 4 miliarde de euro a partenerilor egali OMV Petrom, în calitate de operator, și Romgaz, este programată să înceapă cel târziu la finalul primului semestru din 2027.
Ministerul Energiei: întârzierile ar fi afectat direct consumatorii
Oficialii Ministerului Energiei au subliniat că orice întârziere a proiectului ar fi însemnat amânarea accesului României la o resursă proprie, cu impact direct asupra securității energetice și asupra costurilor suportate de consumatori și de economie. Potrivit ministerului, acțiunile care vizează blocarea unor proiecte de infrastructură energetică deja avansate generează costuri suplimentare, consumă resurse administrative și judiciare și întârzie punerea în valoare a resurselor proprii, consecințele fiind resimțite de români prin prețuri mai ridicate și o dependență mai mare de importuri.
„În ceea ce privește proiectul Neptun Deep, prioritățile mele rămân aceleași: să aducem gazele din Marea Neagră în economia românească, să consolidăm securitatea aprovizionării, fără a avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și să creăm premisele unor tarife mai mici pentru consumatori și industrie. Mulțumesc echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea cu care au gestionat acest dosar”, a declarat Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei.
