Reactorul 1 de la Cernavodă a fost reconectat la rețea după trei luni de oprire
România a reluat vineri, 6 noiembrie, producția de energie nucleară, după mai bine de trei luni în care centrala de la Cernavodă nu a furnizat electricitate în Sistemul Energetic Național. Reactorul 1 a fost reconectat la rețea și a început să livreze primii megawați, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica.
La ora 16:27, datele operatorului național de sistem indicau o producție de 42 MW din energie nucleară, ceea ce reprezenta 0,74% din producția totală de electricitate a țării, care se ridica în acel moment la 5.651 MW.
Repornirea, posibilă după creșterea debitului Dunării
Revenirea reactorului are loc după o oprire prelungită provocată de debitul extrem de scăzut al Dunării. Unitatea 1 fusese oprită pe 28 iulie, din cauza nivelului redus al fluviului la gura de captare a centralei, necesar pentru răcirea reactoarelor. Centrala a fost oprită integral pe 13 august, iar România se află în stare de alertă energetică din 1 august.
Repornirea Unității 1 a fost demarată miercuri, după ce specialiștii Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au constatat, în urma verificărilor de amploare, îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată. Potrivit experților în domeniul energiei, repornirea a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească, fluviul având un palier de minim 1.600 mc/s timp de șapte-zece zile, ceea ce permite funcționarea unui grup la Cernavodă.
Puterea va crește treptat, până sâmbătă seara
Reactorul 1 nu funcționează încă la capacitate maximă. Puterea acestuia va fi crescută treptat, în cadrul procedurilor de repornire, până la atingerea regimului normal de funcționare, estimată pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La capacitate nominală, Unitatea 1 poate produce aproximativ 700 MW, ceea ce înseamnă că revenirea sa completă ar putea aduce în sistem o cantitate de energie de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată vineri după-amiază.
Al doilea reactor, în așteptare
Responsabilii nu avansează în prezent un termen sigur pentru repornirea celui de-al doilea reactor, care ar aduce în sistem încă 700 MW. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a explicat că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării.
„Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău.
Importuri de energie în lipsa capacităților nucleare
În condiții normale de funcționare, centrala de la Cernavodă asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Odată cu scăderea debitelor fluviului, producția celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie la nivel multianual cu 10-15% din energia națională, se redusese la jumătate.
Din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie, conform cifrelor oficiale ale Transelectrica. Acoperirea consumului a necesitat importuri, în lipsa capacităților nucleare. La ora 12:23, România avea un consum de 5.951 MW și o producție de 5.529 MW, diferența de 421 MW fiind acoperită prin interconexiunile de la granițe.
