Producția de energie a României a crescut cu 1% în primele nouă luni, iar exporturile au urcat cu 43%
România a încheiat primele trei trimestre din 2026 cu o producție netă de energie cu 1% mai mare și cu exporturi cu 43% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit raportului publicat vineri de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Rezultatul a fost obținut în condițiile în care perioada analizată a inclus oprirea Unității 1 de la Cernavodă.
În intervalul ianuarie – septembrie 2026, consumul intern net a scăzut cu 3%, în timp ce importurile au crescut cu doar 4% față de aceeași perioadă din 2025.
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă
Unitatea 1 de la Cernavodă, cu o capacitate instalată de 706,5 MW, a fost oprită pe 28 iulie din cauza nivelului scăzut al Dunării, afectat de secetă. Reactorul a funcționat doar trei zile, între 6 și 9 noiembrie. Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august și a fost repornită pe 11 noiembrie, livrând în prezent la o capacitate aproape maximă. Centrala a depășit pragul de 700 MW pentru prima dată după 28 iulie, odată ce Unitatea 2 a ajuns aproape de capacitatea nominală.
Unitatea 1 urma să fie reconectată la sistemul energetic național vineri, după remedierea unei defecțiuni la partea nenucleară care a dus la oprirea ei după cele trei zile de funcționare. Până la ora publicării informațiilor, reactorul apărea deconectat, cu o estimare de resincronizare pentru sâmbătă, 14 noiembrie, la ora 9:00, urmând să ajungă la funcționare normală duminică, la ora 15:00, potrivit datelor operatorului de transport.
Consumul, în scădere în opt din primele nouă luni
Consumul de energie electrică a scăzut în opt din primele nouă luni ale anului, singura excepție fiind luna ianuarie, când a crescut cu 6,29% pe fondul temperaturilor foarte scăzute, cu mult sub media din ianuarie 2025: -1,87 grade Celsius, față de 1,80 grade Celsius.
Noii performeri ai producției
Primele nouă luni au fost marcate de o scădere cu 3% a contribuției surselor termo – hidrocarburi și cărbune – și de o scădere cu 31% a resursei nucleare de la Cernavodă. Aceste scăderi au fost compensate de creșterea producției din ape, cu 10%, și mai ales a surselor regenerabile – eolian, fotovoltaic și biomasă – cu 31%.
Ponderile componentelor mixului de producție netă pentru intervalul ianuarie – septembrie 2025 au fost: termo 32%, hidro 25%, nuclear 21% și surse regenerabile 19%.
Puterea instalată în sistemul energetic
În intervalul ianuarie – septembrie 2026, puterea instalată în centralele pe surse termo a scăzut cu aproximativ 20% față de aceeași perioadă din 2025, de la 5.507 MW instalați la 30 septembrie 2025, la 4.427 MW la 30 septembrie 2026.
La data de 1 octombrie 2026, puterea brută instalată în sistemul energetic național totaliza 20.729 MW, cu următoarea structură pe surse primare de energie: cărbune – 1.520 MW (1.345 MW net), hidrocarburi – 2.907 MW (2.376 MW net), nuclear – 1.413 MW (1.300 MW net), hidro – 6.689 MW (6.366 MW net), eolian – 3.441 MW (3.381 MW net), fotovoltaic – 4.614 MW (4.511 MW net) și biomasă – 145 MW (134 MW net).
Puterea instalată în instalațiile de stocare totaliza 1.161,99 MW, cu o capacitate de stocare de 2.312,00 MWh, față de 256,3 MW cu un an înainte. Puterea instalată la prosumatori însuma 4.149 MW la 1 august 2026, comparativ cu 3.021 MW cu un an înainte.
Per ansamblu, puterea brută instalată în sistemul energetic național a crescut cu 5,6% față de 1 octombrie 2025, când totaliza 19.617 MW, cu următoarea structură: cărbune – 2.762 MW (2.162 MW net), hidrocarburi – 2.745 MW (2.215 MW net), nuclear – 1.413 MW (1.300 MW net), hidro – 6.688 MW (6.365 MW net), eolian – 3.091 MW (3.034 MW net), fotovoltaic – 2.779 MW (2.676 MW net) și biomasă – 139 MW (127 MW net).
