Legea privind plata pensiilor private a primit votul final în Parlament
Legea care reglementează modalitatea de plată a pensiilor private a fost adoptată marți de Camera Deputaților, for decizional, după ce a fost ajustată conform deciziei Curții Constituționale a României (CCR). Această lege, așteptată de 14 ani, poate acum să fie trimisă pentru promulgare, marcând un moment semnificativ în evoluția sistemului de pensii din România.
În esență, votul a fost dat cu 199 de voturi pentru, 87 împotrivă și 12 abțineri, iar un deputat nu a participat la vot. Amendamentul contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și de grupul parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost exclus, ceea ce ar fi permis bolnavilor de cancer să fie exceptați de la norma de a primi o tranșă unică de maximum 30% din activ.
Decizia CCR, care a declarat legea constituțională pe 25 noiembrie, a fost un pas crucial în procesul legislativ. Luca Niculescu, coordonatorul național pentru aderarea la OCDE, a subliniat importanța acestei legi, afirmând că România se aliniază astfel la bunele practici internaționale.
Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a declarat că votul reprezintă un moment istoric pentru sistemul de pensii private din România, subliniind impactul pozitiv pe care această reformă îl va avea asupra viitorului financiar al cetățenilor.
Ce se schimbă în sistemul de pensii private
Conform noilor reglementări, pensionarii vor avea opțiunea de a alege între o plată unică, integrală, a sumei acumulate sau plăți lunare eșalonate pe o perioadă de maximum 5 ani. Această flexibilitate este esențială pentru a răspunde nevoilor diverse ale contribuabililor.
În prezent, sistemul pensiilor administrate privat a depășit pragul de 200 de miliarde de lei în active cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Această cifră reflectă încrederea tot mai mare a românilor în pensiile private și importanța acestora în asigurarea unui trai decent la bătrânețe.
Legea prevede că, la cerere, contribuabilii pot primi maximum 30% din valoarea activului transferat către fondul de plată, dar această sumă poate fi solicitată o singură dată, înainte de începerea plății pensiilor lunare, care pot fi distribuite pe o perioadă de cel puțin opt ani. În cazul decesului membrului, valoarea neîncasată va fi plătită moștenitorilor sub formă de plată unică.
Decizia CCR și implicațiile sale
Curtea Constituțională a subliniat că restricțiile privind accesul la fonduri nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci sunt măsuri necesare pentru menținerea viabilității sistemului de pensii. De asemenea, a fost evidențiat faptul că nu există o deposedare a sumelor acumulate, acestea rămânând în proprietatea privată a participantului.
Singura prevedere considerată neconstituțională a fost cea care permitea doar bolnavilor cu afecțiuni oncologice să primească 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, ceea ce a fost considerat o discriminare nejustificată.
În concluzie, adoptarea acestei legi reprezintă un pas important în modernizarea sistemului de pensii din România, oferind cetățenilor mai multă flexibilitate și securitate financiară pe termen lung. Legea va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial, iar statul român își asumă angajamentul de a se alinia la standardele internaționale în domeniul pensiilor.
