Profesorul universitar Cristian Socol: Sfârșitul lumii cu care ne-am obișnuit
Lumea se află în mijlocul unei turbulente perioade de instabilitate globală, o situație fără precedent, generată de ciocnirea a două supercicluri economice și geopolitice. Marile puteri se angajează într-o competiție acerbă pentru supremație tehnologică, militară și controlul resurselor, iar profesorul universitar Cristian Socol subliniază că finalul acestei confruntări este estimat în jurul anului 2030. Această analiză, realizată pentru MEDIAFAX, scoate în evidență provocările cu care se confruntă România în acest context complex.
Centre de putere și sfere de influență
În analiza sa, Socol argumentează că ne aflăm în mijlocul unei ciocniri între două supercicluri, fiecare având o durată de 40-60 de ani, ceea ce generează „cutremure” economice, militare și sociale. Regulile jocului sunt respectate asimetric, iar toate puterile globale își doresc un loc privilegiat la masa negocierilor pentru noul ciclu superlung. Aceste puteri aspiră să își asigure sfere de influență bogate în resursele necesare pentru un model de creștere bazat pe tehnologie avansată, inclusiv minerale critice și energie ieftină.
Incertitudini și conflicte globale
Competiția dintre aceste puteri va genera incertitudini record, conflicte militare și economice, iar finalizarea acestei confruntări se preconizează în jurul anului 2030. Socol subliniază că, în această luptă, toate națiunile vor să revină rapid la nivelurile de dinainte de pandemie, bazându-se pe stimularea cererii din partea statelor în dezvoltare. Această dinamică va influența profund echilibrul global și va crea noi puncte de presiune.
România în contextul global
România, în acest peisaj tumultuos, pare să se complacă în iluzia protecției oferite de marile puteri, fără a înțelege pe deplin schimbările strategice care au loc. Profesorul Socol avertizează că această comoditate poate avea consecințe grave, având în vedere că puterea militară și tehnologică este folosită pentru a obține avantaje economice. Dominarea prin sfere de influență va determina cine va ieși mai repede din criză și va beneficia de efectele de multiplicare ridicate.
Revoluția gândirii strategice
Se conturează o revoluție în gândirea strategică de politică externă și apărare, iar România trebuie să se adapteze rapid la aceste schimbări. Teoriile lui George Friedman, care au prezis evenimente precum anexarea Crimeii și invazia Ucrainei, oferă un cadru de înțelegere a competiției globale pentru supremație între SUA și China, precum și a rolului Uniunii Europene și al țărilor BRICS.
Ciocnirea superciclurilor
Utilizând teoria superciclurilor economice, Socol subliniază că lumea se află la intersecția a două cicluri lungi, cel din 1970-2020, bazat pe computere și telecomunicații, și cel din 2020-2070, care va fi definit de inovație și tehnologie verde. Această ciocnire va genera turbulențe economice și sociale profunde, iar puterile globale se vor lupta pentru a se poziționa cât mai bine în noul context.
Puterea globală în 2026
În ceea ce privește puterile globale, SUA se prezintă ca o economie relativ robustă, cu un PIB prognozat de +2,0% anual în 2026, în ciuda provocărilor interne. China, pe de altă parte, continuă să se confrunte cu riscuri deflaționiste și o cerere internă slabă, în timp ce zona euro se recuperează lent, cu o creștere modestă. Rusia, afectată de sancțiuni și stagflație, își concentrează resursele pe cheltuieli militare, ceea ce afectează grav sectorul civil.
Interesele comune ale puterilor globale
Toate aceste puteri globale își doresc un loc de frunte în noul ciclu superlung, bazându-se pe resursele necesare pentru a susține creșterea economică. Competiția pentru supremație militară și tehnologică va continua să fie o prioritate, iar România trebuie să își redefinească strategia pentru a nu rămâne în urmă în această cursă globală.
