Datoria externă a României: o creștere alarmantă
Datoria externă totală a României a înregistrat o creștere semnificativă de peste 24 de miliarde de euro, ajungând la un total de 227,5 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, conform unui comunicat emis de Banca Națională a României (BNR). Această expansiune a datoriei externe ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economiei românești și la capacitatea de a gestiona obligațiile financiare externe.
Structura datoriei externe
Analizând detaliile datoriei externe, se observă că datoria pe termen lung a atins suma de 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 14,2% față de finalul anului 2024. În același timp, datoria pe termen scurt a fost evaluată la 48,9 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 3,7% în aceeași perioadă. Aceste cifre sugerează o dependență tot mai mare de finanțarea externă, ceea ce poate avea implicații grave pentru stabilitatea economică a țării.
Serviciul datoriei externe
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,0% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, o scădere față de 21,5% în anul precedent. Această scădere poate părea pozitivă, dar trebuie interpretată în contextul creșterii totale a datoriei. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,0 luni la 30 noiembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la sfârșitul anului 2024, ceea ce sugerează o ușoară îmbunătățire, dar nu suficientă pentru a alina temerile legate de sustenabilitatea datoriei externe.
Deficitul contului curent
În plus, contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului anterior. Această tendință de creștere a deficitului este alarmantă, având în vedere că balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, iar balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane de euro. Totuși, balanța veniturilor primare a avut un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane de euro, ceea ce subliniază complexitatea situației economice actuale.
Concluzii și perspective
Creșterea alarmantă a datoriei externe a României, împreună cu deficitul contului curent, ridică întrebări serioase cu privire la viitorul economic al țării. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu urgență, să implementeze măsuri eficiente și să asigure o gestionare prudentă a resurselor financiare externe. Fără o strategie clară, România riscă să se confrunte cu dificultăți economice severe în anii următori.
