Cristian Socol despre criza din Iran: O țară cu potențial economic ridicat se confruntă cu o prăbușire ușor de anticipat
Într-o analiză realizată de profesorul universitar Cristian Socol pentru MEDIAFAX, situația economică din Iran este descrisă ca fiind extrem de tensionată, cu proteste masive ce derulează în stradă, declanșate de o criză economică profundă. Potrivit acestuia, motivația principală a acestor proteste este legată, în proporție de 90%, de o scădere dramatică a puterii de cumpărare a populației.
Prăbușirea monedei naționale, inflația galopantă și deteriorarea condițiilor de trai au contribuit la crearea unei atmosfere sociale explozive în Iran. Socol subliniază că efectele sancțiunilor internaționale se simt profund, având în vedere că acestea s-au suprapus pe un peisaj economic deja problematic, caracterizat de dezechilibre interne severe. Iranul, o națiune cu un potențial economic semnificativ, se află în fața unui colaps provocat de multiplele fricțiuni interne și externe.
Analizând cauzele profunde ale nemulțumirilor populare, Socol afirmă că revendicările nu sunt legate doar de probleme politice, ci sunt în mod major influențate de criza economică severă, care afectează viețile oamenilor în mod direct. De la 28 decembrie 2025, protestele s-au intensificat, cu scopul de a face auzite cererile pentru măsuri de stabilizare a monedei, combaterea inflației și controlul prețurilor.
În acest context, Socol menționează că impactul austerității în rândul pensionarilor devine tot mai vizibil, afirmând că, în ultimele trei luni, puterea de cumpărare a acestora a cunoscut o scădere dramatică, un record pentru ultimii 25 de ani. În plus, el atrage atenția asupra riscurilor economice crescânde, având în vedere prăbușirea rialului iranian și inflația medie anuală de 42,2%, care afectează grav populația.
Un alt aspect semnificativ discutat de Socol este legătura dintre politicile economice greșite ale guvernului iranian și sancțiunile internaționale, care au condus la scăderea drastică a veniturilor din vânzările de petrol și la deficite bugetare alarmante. În ciuda rezervelor semnificative de petrol și gaze de care dispune, Iranul se află într-o poziție economică precară.
Războiul scurt din iunie 2025 cu Israelul a adâncit și mai mult situația, generând scăderi ale investițiilor și creșteri ale costurilor de finanțare. În plus, măsurile de austeritate anunțate în noiembrie 2025 au intensificat nemulțumirile sociale, având în vedere condițiile dificile cu care se confruntă cetățenii în contexte de secetă și lipsă de resurse.
Socol concluzionează că principala soluție pentru Iran ar consta în ridicarea sancțiunilor internaționale, ceea ce ar facilita restabilirea încrederii necesare pentru a revitaliza economia și a atenua presiunea socială enormă. Acesta subliniază că un astfel de pas ar putea conduce la un nou început pentru țară, dar că provocările rămân enorme.
