Creșterea volumului lucrărilor de construcții în România
În primele 11 luni ale anului 2025, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o creștere semnificativă de 8,5% în termeni brut, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Dacă luăm în considerare datele ajustate în funcție de sezon și zile lucrătoare, acest procentaj se ridică la 8,7%, conform statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 20 ianuarie 2026. Această tendință de creștere este evidențiată în special de lucrările de reparații capitale, care au crescut cu un impresionant 48%, dar și de lucrările de construcții noi, care au avut o avansare de 6,1%.
În ciuda acestui progres general, datele pentru luna noiembrie 2025 arată o scădere de 2,7% față de luna precedentă în volumul lucrărilor de construcții, cu o reducere notabilă la lucrările de întreținere și reparații curente, care au scăzut cu 4,5%. Aceeași tendință a fost observată și în cazul reparațiilor capitale, care au înregistrat o diminuare de 3,4%. Doar clădirile nerezidențiale au arătat o tendință în creștere, cu 5,5% mai mult comparativ cu luna anterioară.
Comparând cu noiembrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a arătat o scădere de 1,9%, influențată de reducerea lucrărilor de întreținere și reparații curente cu 9,1%, dar și de lucrările de construcții noi, care au scăzut cu 5,7%. Este important de notat că, în contrast cu aceste scăderi, lucrările de reparații capitale au continuat să crească, arătând o dinamică pozitivă în acest sector al construcțiilor.
Pe categorii de construcții, scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate la construcțiile inginerești, care au scăzut cu 6%, și la clădirile rezidențiale, cu o reducere de 5,6%. Pe de altă parte, se remarcă o creștere4 de 13,3% la clădirile rezidențiale și cu 11,5% la clădirile nerezidențiale, ceea ce sugerează o reorientare a pieței și un interes sporit pentru proiecte de amploare în aceste domenii.
Tendințe economice și viitorul lucrărilor de construcții
Pe fundalul acestui flux de date, se conturează un peisaj economic mixt, unde ideile precum canalul Dunăre-București, care ar plasa capitala pe harta porturilor europene, adaugă o dimensiune aparte în analiza proiectelor de infrastructură. Totodată, datoria externă totală a României a crescut cu 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul acestor cheltuieli asupra economiei pe termen lung.
În concluzie, volumul lucrărilor de construcții din România se află într-o continuă fluctuație, cu perioade de creștere substanțială, dar și cu scăderi în anumite domenii, ceea ce reflectă provocările și oportunitățile cu care se confruntă acest sector vital al economiei. Monitorizarea cu atenție a acestor tendințe va fi esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare și a adapta strategiile economice corespunzător.
