Dezbateri asupra accesului copiilor la rețelele sociale în Timișoara
La data de 19 februarie 2026, la Consiliul Județean Timiș, a avut loc o dezbatere publică organizată de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Timiș (ATOP), în cadrul căreia s-a discutat despre posibila limitare a accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Această inițiativă vine pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de efectele negative pe care utilizarea excesivă a acestor platforme le poate avea asupra sănătății mintale și dezvoltării tinerelor generații.
În cadrul dezbaterii, au participat specialiști din diverse domenii, inclusiv educație, sănătate, poliție și politică. Printre cei prezenți s-au numărat subprefectul Liliana Oneț, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Alexandru Iovescu, europarlamentarul Maria Grapini, precum și reprezentanți ai Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și ai Inspectoratului Școlar Județean Timiș. Tema principală a discuțiilor a fost impactul pe care rețelele sociale îl au asupra copiilor și adolescenților.
Problemele ridicate de specialiști
Medici și psihologi prezenți la dezbatere au subliniat efectele negative observate în rândul copiilor care folosesc excesiv rețelele sociale. Printre acestea, s-au menționat deficitul de atenție, tulburările de somn, o creștere a cazurilor de anxietate și depresie, izolația socială și expunerea la conținut periculos, cum ar fi provocările online și mesaje cu caracter suicidar. Datele prezentate au fost alarmante: aproape jumătate dintre copii petrec zilnic peste șase ore pe platforme sociale, iar mai mult de 80% dintre adolescenții cu vârste între 12 și 17 ani nu au restricții de acces la internet.
Reacții și propuneri legislative
Maria Grapini a subliniat că actualele acte legislative la nivel european, precum Digital Services Act și Digital Markets Act, nu oferă suficientă protecție copiilor și a reiterat necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru prevenirea efectelor nocive online. Un plan de acțiune recent propus de Comisia Europeană încurajează dezvoltarea unei aplicații la nivel european destinat protejării sănătății mintale a tinerilor utilizatori, care poate fi adaptată de toate cele 27 de state membre ale UE.
Un aspect important discutat a fost propunerea de a stabili un prag de vârstă minim pentru accesul la anumite platforme, având în vedere că state precum Franța au implementat deja măsuri similare. Grapini a menționat că, deși se recunoaște dreptul copiilor la liberă exprimare, este esențial să se găsească un echilibru între acest drept și protecția lor de riscurile online.
Problemele de educație și intervențiile pe termen lung
Mihaela Șora, directoarea Școlii Gimnaziale Nr. 30 din Timișoara, a accentuat faptul că telefonul mobil și accesul la rețelele sociale nu ar trebui să fie considerate doar probleme ale școlii, ci și ale familiei. Ea a discutat despre necesitatea clarificării legislației în ceea ce privește utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor și propunerea de a implementa măsuri prin care elevii să își lase telefoanele la intrarea în școală, pentru a reduce distragerea atenției.
În concluzie, ATOP Timiș s-a angajat să redacteze un document de poziție care va fi trimis Parlamentului României, subliniind necesitatea limitării accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Organizația Salvați Copiii România a susținut și ea aceste propuneri, argumentând că accesul necontrolat poate conduce la o serie de riscuri serioase pentru sănătatea mintală a celor tineri.
Perspectiva organizațiilor de protecție a copilului
Salvați Copiii România a avertizat că, în lipsa unor măsuri clare de reglementare, copiii români sunt vulnerabili la dependență digitală, cyberbullying, abuz sexual online și expunere la conținut inadecvat. Organizația a solicitat, pe lângă limitarea accesului, și introducerea educației digitale în școli, pentru a oferi copiilor instrumentele necesare pentru a naviga în siguranță în mediul online.
