O nouă gaură în bugetele Europei: dezastrele climatice au provocat pierderi de 822 de miliarde de euro
Fenomenele meteorologice extreme devin o problemă tot mai acută pentru guvernele europene, amenințând stabilitatea finanțelor publice. Estimările recente semnalează pierderi de 822 de miliarde de euro în Uniunea Europeană între anii 1980 și 2024, un sfert din această sumă fiind contabilizat doar în ultimii patru ani. Această situație se agravează dat fiind că majoritatea pagubelor nu sunt acoperite de asigurări, ceea ce impune o presiune suplimentară asupra bugetelor naționale și, în consecință, asupra contribuabililor.
Incidentul din Spania din 2024, când inundațiile devastatoare au fost considerate cele mai grave din ultimele cinci decenii, ar putea genera cheltuieli echivalente cu aproximativ 0,7 puncte procentuale din PIB în perioada 2024-2026. Aceste cheltuieli se adaugă altor presiuni din zona euro, incluzând creșterea cheltuielilor pentru apărare și îmbătrânirea populației. Conform Agenției Europene de Mediu, bilanțul economic al acestor fenomene extreme va continua să crească, afectând grav stabilitatea financiară a statelor membre.
O problemă deosebit de critică este gradul insuficient de asigurare; se estimează că doar 25% din pierderile cauzate de dezastrele climatice sunt acoperite la nivelul Uniunii Europene. În state precum Germania, ponderea scade chiar sub 5%. Această lipsă de protecție a dus la alocări masive din bugetele publice, cum ar fi cei aproximativ 30 de miliarde de euro necesari pentru reconstrucție după inundațiile din 2021.
România se confruntă cu riscuri similare, având o expunere crescută la fenomene meteo extreme precum inundațiile, seceta, canicula și incendiile. Discuțiile din cadrul Uniunii Europene abordează urgent necesitatea împărțirii costurilor acestor dezastre între proprietari, asigurători, bugetele naționale și mecanismele de solidaritate europene.
În acest context, Bruxelles-ul lucrează la măsuri legislative menite să abordeze aceste provocări. În această toamnă, se așteaptă propuneri pentru creșterea rezilienței climatice și gestionarea riscurilor. De exemplu, Portugalia a demarat un plan de asigurare obligatorie a locuințelor după inundațiile majore din 2026, care va fi susținut de un fond destinat dezastrelor naturale. Totodată, Banca Centrală Europeană propune un sistem public-privat de reasigurare la nivel european, cu scopul de a reduce deficitul de protecție.
Așadar, întrebarea esențială este dacă guvernele europene vor prioritiza investițiile preventive în infrastructură și adaptare sau vor continua să plătească costuri tot mai mari de reconstrucție după fiecare dezastru. Deciziile luate în următoarele luni vor avea implicații considerabile asupra viitorului economic și social al Europei.
