România ar putea importa gaze și după startul Neptun Deep, în cazul unei ierni severe
România, cel mai mare producător de gaze din Europa, ar putea fi nevoită să recurgă la importuri chiar și după intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, în cazul unei ierni severe. Estimarea apare într-o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Prima moleculă de gaz din Neptun Deep, proiect operat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz, este estimată să intre în sistemul național de transport până cel târziu la sfârșitul lunii iunie a anului viitor. Platoul de producție ar urma să fie atins până la finele celui de-al treilea trimestru din 2027, iar producția anuală la platou este estimată la circa 8 miliarde de metri cubi.
Cheltuielile de dezvoltare se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro, investiție susținută în mod egal de partenerii din proiect. Startul producției se suprapune cu eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești la nivelul Uniunii Europene.
Importurile ar putea acoperi până la 15% din consum
Potrivit analizei, importurile de gaze ar putea ajunge la circa 15% din necesarul de consum al României în condiții de ger extrem și prelungit. Chisăliță explică faptul că producția anuală nu garantează siguranța alimentării în vârfurile de consum.
El arată că, într-o zi de iarnă severă, consumul poate depăși producția internă contractată pentru piața din România și capacitatea de extracție din depozite. Situația devine mai dificilă dacă valul de frig vine spre sfârșitul sezonului, când presiunea redusă din depozite limitează debitul care poate fi livrat.
Un scenariu prezentat în analiză pentru o zi foarte geroasă la sfârșitul lunii februarie 2028, cu temperaturi medii de minus 25 de grade Celsius, indică un necesar de import de circa 9 milioane de metri cubi pe zi, adică aproximativ 15% din consum.
Contractele și exporturile, factori care influențează disponibilitatea gazelor
Analiza arată că gazele vândute anticipat prin angajamente ferme, inclusiv pentru export, nu devin automat disponibile pentru piața internă când temperatura scade. Nerespectarea livrărilor poate atrage despăgubiri și costuri suplimentare pentru înlocuirea cantităților nelivrate.
În acest context, România poate avea simultan gaze care pleacă la export și gaze care intră din import. Chisăliță susține că situația trebuie evaluată prin costuri, capacități și obligații contractuale concrete.
El avertizează că autoritățile nu ar trebui să transmită publicului ideea că statutul de mare producător rezolvă automat toate problemele. România are nevoie de un plan pentru iarna grea, cu scenarii de ger prelungit, debite disponibile, stocuri suficiente și surse de rezervă contractate din timp, conchide președintele Asociației Energia Inteligentă.
