România – grânarul Europei sau doar un furnizor de materie primă?
Într-o țară care se mândrește cu titlul de „grânarul Europei”, ironia amară este că exportăm cereale brute și importăm hrană pentru animale de miliarde de lei. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a evidențiat această absurditate în cadrul conferinței „EURO Industry SUMMIT”. În loc să procesăm intern resursele noastre abundente, preferăm să le vindem ieftin și să cumpărăm scump. O strategie de-a dreptul genială, nu-i așa?
Barbu a subliniat că statul trebuie să intervină cu scheme de ajutor pentru a echilibra balanța comercială. „Exportăm cereale, importăm hrană pentru animale de 4 miliarde de lei.” Poate că ar fi timpul ca statul să își amintească de cine îl finanțează și să sprijine industria locală, nu doar prin vorbe, ci prin fapte concrete.
Investiții în procesare – o speranță sau o altă promisiune?
Ministrul Agriculturii promite investiții de 2 miliarde de euro în procesarea produselor agroalimentare. Sună bine, nu? Dar câte astfel de promisiuni am mai auzit? Barbu afirmă că aceste investiții vor transforma România într-un exportator major în sud-estul Europei. Totuși, până acum, istoria ne-a arătat că astfel de inițiative rămân adesea doar pe hârtie.
„Am lansat un program de procesare pe fonduri europene de aproape 1 miliard de euro și un alt program complementar finanțat de stat.” Dacă aceste fonduri vor ajunge unde trebuie și nu în buzunarele „băieților deștepți”, poate că vom vedea și rezultate reale. Până atunci, rămânem sceptici.
Industria zootehnică – între haos și dependență de importuri
România, o țară cu potențial zootehnic imens, a ajuns să importe purcei la prețuri exorbitante. Înainte de 2023, fermierii români produceau doar 5% din necesarul intern de purcei. Restul? Importuri costisitoare care scoteau sute de milioane de euro din țară anual. O strategie dezastruoasă, care a fost posibilă datorită „viziunii” autorităților.
Barbu susține că acum sprijină dezvoltarea fermelor locale pentru a reduce această dependență. Dar întrebarea rămâne: de ce a fost nevoie de atâția ani de haos pentru a ajunge la această concluzie evidentă?
Carnea de pasăre – un exemplu de succes sau o excepție?
România domină piața europeană de carne de pasăre, exportând masiv în țări precum Franța și Italia. Ministrul Agriculturii se laudă cu calitatea superioară a produselor românești, crescute în proporție de 80-90% cu porumb. Un succes notabil, dar care ridică o întrebare: de ce nu putem replica acest model și în alte sectoare?
Deținem 40% din piața de pui din Italia și Franța, dar acest succes izolat nu compensează eșecurile din alte domenii. Poate că ar fi timpul să învățăm din propriile reușite și să aplicăm aceleași principii și în alte industrii.
România – un potențial nevalorificat
Florin Barbu vorbește despre transformarea României într-un hub agroalimentar și zootehnic. Totuși, realitatea este că suntem departe de acest ideal. Lipsa de viziune, investițiile haotice și dependența de importuri ne-au ținut pe loc ani de zile. Poate că aceste inițiative recente vor schimba ceva, dar până atunci, rămânem sceptici.
România are resursele necesare pentru a deveni un jucător important în regiune, dar fără o strategie clară și fără responsabilitate din partea autorităților, acest potențial va rămâne nevalorificat. Și cine plătește prețul? Cetățenii, bineînțeles.
